Pe 20 iulie, România marchează Ziua Energeticianului, un moment dedicat celor care asigură funcționarea sistemului energetic național. La Complexul Energetic Oltenia (CEO), mesajul festiv al conducerii transmite, ca în fiecare an, felicitări și mulțumiri pentru „profesionalismul și dăruirea” angajaților din termocentrale. Însă realitatea din teren contrastează tot mai puternic cu tonul oficial.
Doar cinci grupuri energetice mai funcționează. Și acelea, doar până la 1 ianuarie
În prezent, doar cinci grupuri energetice mai sunt funcționale în cele trei termocentrale ale CEO. Potrivit planului de restructurare, chiar și aceste grupuri vor fi trecute în conservare sau în rezervă tehnică de la 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă oprirea activității curente. Deja, multe capacități au fost închise sau reduse, iar producția este menținută la un nivel minim.
Fără personal tânăr, cu pensionari reangajați
O problemă acută este criza de personal calificat. În termocentrale mai lucrează aproximativ 2.300 de angajați, însă o parte importantă dintre aceștia sunt pensionari reangajați, în lipsa unor generații noi de muncitori specializați.
De-a lungul ultimului deceniu, CEO nu a investit suficient în formarea și angajarea tinerilor, iar fără aportul foștilor salariați întorși în posturi-cheie, o parte dintre instalațiile aflate încă în funcțiune nu ar putea fi operate în siguranță.
Mesaj festiv pe un fond de degradare lentă
În mesajul transmis cu ocazia Zilei Energeticianului, conducerea CEO afirmă:
„Activitatea din acest domeniu presupune efort constant, determinare și capacitatea de a face față celor mai dificile provocări, dar și adaptabilitate în fața schimbărilor viitorului.”
Totuși, adaptarea promisă rămâne întârziată. Proiectele de trecere la gaze naturale, incluse în planurile oficiale de tranziție energetică, nu au demarat, iar modernizarea infrastructurii energetice din Oltenia pare blocată între intenții și birocrație.
Un viitor nesigur
Ziua Energeticianului ar fi trebuit să fie un prilej de reafirmare a valorii acestui domeniu strategic, dar în Oltenia ea vine cu gust amar. În lipsa investițiilor reale și a unei politici coerente de resurse umane, generatia actuală de energeticieni riscă să fie ultima care mai ține în viață aceste capacități.
Pe fondul închiderii iminente a grupurilor, al lipsei de personal tânăr și al incertitudinii privind reconversia profesională, Ziua Energeticianului devine, la CEO, mai degrabă o zi a reflecției amare decât a sărbătorii.
