Ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, a anunțat miercuri, la Ierusalim, că se lucrează la hărți pentru anexarea unor teritorii din Cisiordania ocupată, regiune pe care palestinienii o revendică pentru viitorul lor stat.
În cadrul unei conferințe de presă, Smotrich a vorbit în fața unei hărți care sugera anexarea celei mai mari părți a Cisiordaniei, cu excepția a șase mari orașe palestiniene, printre care Ramallah și Nablus.
„A sosit timpul să aplicăm suveranitatea israeliană în Iudeea și Samaria, să eliminăm de pe agendă ideea de a împărți micul nostru pământ și de a stabili un stat terorist în centrul său”, a declarat Smotrich, folosind denumirile biblice pentru teritoriu.
El a subliniat că obiectivul planului este ca „teritoriul maxim și populația minimă (palestiniană)” să fie integrate sub suveranitate israeliană.
Reacții și posibile consecințe internaționale
Biroul premierului Benjamin Netanyahu nu a comentat deocamdată propunerea, iar analiștii subliniază că orice pas concret ar necesita un proces legislativ îndelungat.
Un oficial din Emiratele Arabe Unite a avertizat că o eventuală anexare ar reprezenta o „linie roșie” pentru relațiile cu Israelul, stabilite în 2020 prin acordurile mediate de SUA.
De asemenea, un purtător de cuvânt al președintelui palestinian Mahmoud Abbas a catalogat orice măsură de anexare drept „ilegitimă, condamnată și inacceptabilă”.
Din tabăra Hamas, Abdel Hakim Hanini a declarat că o astfel de decizie „nu va aduce Israelului securitatea pe care o caută, ci va duce la mai multă rezistență și confruntare”.
În paralel, state precum Franța, Marea Britanie, Australia și Canada au anunțat că iau în calcul recunoașterea oficială a unui stat palestinian în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. Ca răspuns, surse citate de Reuters susțin că Israelul ar analiza inclusiv scenariul anexării.
Context juridic
În 2024, Curtea Internațională de Justiție a declarat că ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene, inclusiv coloniile din Cisiordania, este ilegală și ar trebui să înceteze cât mai curând posibil. Israelul respinge însă această interpretare, argumentând că teritoriile sunt „disputate” și nu „ocupate” în termeni legali.
