Într-un oraș aflat la 120 de kilometri de Chongqing, peste 60.000 de muncitori și-au petrecut decenii excavând cea mai mare peșteră artificială din lume. Scopul lor? Construirea unui complex subteran de reactoare nucleare, menit să producă plutoniu pentru arme nucleare și să rămână invizibil pentru posibile atacuri inamice.
Această poveste începe în anii 1950, în plină perioadă a Războiului Rece. După ruptura sino-sovietică, China a decis să dezvolte independent un reactor cu plutoniu. În 1966, în contextul tensiunilor geopolitice, guvernul chinez a lansat proiectul de construcție a Centralei Nucleare Militare 816. Inginerii au luat o decizie îndrăzneață: să îngroape întreaga instalație sub un munte, ferind-o de eventuale bombardamente.
Lucrările au fost realizate de soldați ingineri ai Armatei Populare de Eliberare, iar infrastructura a fost proiectată pentru a rezista la explozii echivalente cu mii de tone de TNT și la cutremure de magnitudine 8. Complexul subteran impresionant include 18 peșteri uriașe, peste 130 de tuneluri și drumuri, însumând mai mult de 20 de kilometri. Cea mai mare peșteră artificială are 79,6 metri înălțime, echivalentul unui bloc de 20 de etaje.
Deși construcția a fost aproape finalizată până în 1984, schimbările din politica internațională au făcut ca proiectul să fie abandonat înainte de a deveni operațional. Până în anii 1990, muncitorii rămași s-au confruntat cu provocări uriașe în tranziția către viața civilă, iar unii dintre cei care au lucrat în subteran s-au îmbolnăvit de cancer, posibil din cauza expunerii la radiații sau la alte condiții dure de muncă.
În 2002, centrala a fost declasificată, iar în 2010 a devenit o atracție turistică deschisă publicului. Astăzi, tunelurile de deviere a apei sunt iluminate cu neoane multicolore, dând senzația unei petreceri subterane bizare. Sala imensă destinată reactorului este pustie, scăldată într-o lumină verzuie, iar pe pereți se pot vedea încă slogane comuniste care, potrivit localnicilor, marchează locuri unde muncitorii și-au pierdut viața în timpul construcției.
Un localnic, Kenny, care a crescut în acest oraș și a studiat în Marea Britanie, oferă acum tururi ghidate în engleză pentru turiștii străini. El povestește despre echipele sinucigașe care intrau în miezul reactorului pentru misiuni de 60 de secunde – unii, conduși de un simț al datoriei exacerbat, rămâneau mai mult, fără să mai iasă vreodată. Poveștile bântuitoare ale trecutului sunt acum parte din tururile ghidate, oferind vizitatorilor o perspectivă unică asupra unuia dintre cele mai ambițioase și secrete proiecte nucleare ale Chinei.
Astfel, Centrala 816 rămâne un simbol al ambiției și sacrificiului din epoca Războiului Rece, un loc în care trecutul pare să fie încă viu, ascuns în umbra munților care l-au protejat timp de decenii.
