Prelungirea termenelor pentru închiderea grupurilor pe cărbune din România este „un lucru bun și perfect justificat”, a declarat marți Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei și actual membru al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.
Acesta a explicat, în cadrul unei conferințe de specialitate, că România nu a primit o favoare de la Bruxelles, ci și-a exercitat un drept legal prevăzut de regulamentele europene, în contextul unor schimbări majore ale pieței energetice.
„Este un lucru bun ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, cu prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune – înțeleg că pentru trei grupuri de la Complexul Energetic Oltenia. Vreau să subliniez că nu ne-a făcut nimeni nicio favoare. Era tot dreptul României să ceară această prelungire”, a declarat Burduja.
Fostul ministru a explicat că licitațiile pentru noile grupuri pe gaze de la Craiova și Ișalnița au eșuat dintr-un motiv obiectiv: nicio companie nu a depus oferte, întrucât prețurile turbinelor pe gaz au crescut cu peste 50% la nivel global, iar studiile de piață realizate anterior nu mai corespundeau realității economice actuale.
„România a arătat foarte clar că, în ceea ce privește turbinele pe gaz, prețul lor a crescut cu peste 50%, de dată foarte recentă. Licitațiile de la Craiova și Ișalnița nu au avut ofertanți, pentru că studiile de piață făcute cu 6-8 luni înainte nu mai reflectau realitatea globală, în contextul dezvoltării explozive a centrelor de date”, a explicat parlamentarul liberal.
Sebastian Burduja a adăugat că, potrivit jalonului 114 din PNRR, România are oricum dreptul de a renunța complet la cărbune până în anul 2032, ceea ce înseamnă că o prelungire până la această dată este legală și logică.
„Era dreptul României să ceară o prelungire chiar până în 2032, pentru că jalonul 114 din PNRR spune clar că România va renunța la cărbune până atunci”, a subliniat fostul ministru.
Prin urmare, susține Burduja, prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune reprezintă o măsură realistă și necesară, în condițiile în care investițiile în noile capacități pe gaze au fost întârziate din cauze independente de autoritățile române.













