Limba islandeză, păstrată aproape neschimbată de secole, se află astăzi în fața uneia dintre cele mai mari amenințări din existența sa. Deși este vorbită încă de aproximativ 350.000 de oameni, presiunea tot mai puternică a limbii engleze și expansiunea tehnologiilor moderne o împing spre o posibilă dispariție într-o singură generație.
Fosta prim-ministră a Islandei, Katrín Jakobsdóttir, care a demisionat recent pentru a candida la președinție, avertizează asupra transformărilor accelerate din ultimii ani. Tot mai mulți islandezi preferă să citească, să se informeze și chiar să comunice între ei în engleză, relatează The Guardian.
„Multe limbi dispar, iar odată cu ele dispare multă valoare și multă gândire umană”, a spus Jakobsdóttir, subliniind că islandeza este „una dintre cele mai puțin modificate limbi din lume”, un tezaur cultural unic.
Cei mai vulnerabili sunt tinerii, expuși permanent conținutului în engleză. „Sunt absolut înconjurați de materiale în limba engleză, pe rețelele de socializare și în media”, explică fosta șefă de guvern, observând cum islandeza pierde teren chiar și în conversațiile de zi cu zi.
Scriitorul Ragnar Jónasson, coautor al noului roman semnat împreună cu Jakobsdóttir, împărtășește aceeași preocupare:
„Suntem la doar o generație distanță de pierderea acestei limbi din cauza tuturor acestor schimbări uriașe”, avertizează el. Tot mai mulți tineri își iau informațiile aproape exclusiv în engleză, iar copiii ajung să discute între ei în această limbă, ignorând-o pe cea maternă.
Măsuri urgente pentru salvarea islandezei
Pentru a opri declinul, autoritățile islandeze încep să acționeze. Ministerul Educației a anunțat un parteneriat cu compania Anthropic, vizând dezvoltarea unui program pilot de educație bazat pe inteligență artificială care să folosească prioritar limba islandeză.
Jakobsdóttir insistă că sistemele de AI trebuie antrenate pe texte și cărți locale, pentru a nu pierde specificul limbii.
„Poate că avem nevoie de o mișcare mai puternică acum, pentru a discuta de ce vrem să păstrăm limba. Acesta este lucrul cu adevărat important”, spune ea.
Fosta prim-ministră reamintește și perioada de sub dominație daneză, până în 1918, când limba daneză amenința să înlocuiască islandeza. „Am mai văzut asta aici… limba daneză a avut o mare influență, dar am reușit să ne protejăm identitatea printr-o mișcare națională puternică”, afirmă ea. Aceasta rămâne dovada că o limbă poate fi salvată dacă societatea se mobilizează.
Tehnologia avansează. Limba trebuie să țină pasul
Deși recunoaște potențialul uriaș al inteligenței artificiale, Katrín Jakobsdóttir avertizează asupra riscurilor pentru artiști și industria creativă. „Trăim o perioadă foarte dificilă… guvernele ar trebui să rămână foarte concentrate pe dezvoltarea inteligenței artificiale”, spune ea.
Chiar și în acest context tensionat, autoarea speră că noua ei carte, scrisă împreună cu Jónasson și deja bestseller în Islanda, va readuce cititorii mai aproape de propriile rădăcini. Romanul se desfășoară în 1989, într-un sat izolat din estul țării. „Sper că este ceva ce oamenii simt ca fiind autentic și venit din inimă.”
