Franța s-a confruntat, în 2025, cu o schimbare majoră în peisajul imigrației, pe fondul unei creșteri fără precedent a numărului de permise de ședere acordate cetățenilor din afara Uniunii Europene. Potrivit estimărilor oficiale, 384.000 de permise de ședere pentru prima dată au fost emise până la finalul anului — cu 11,2% mai multe față de anul precedent.
Ceea ce diferențiază însă acest val migrator este creșterea spectaculoasă de 65% a permiselor acordate din motive umanitare, destinate în principal refugiaților și persoanelor aflate sub protecție subsidiară.
Câți străini trăiesc în Franța
Estimările arată că populația legală străină din Franța a ajuns la aproximativ 4,5 milioane de persoane până la sfârșitul lui 2025, în creștere cu 3,2% într-un singur an. Totuși, rapoarte anterioare indicau cifre semnificativ mai mari, sugerând că numărul total al străinilor ar fi ajuns deja la 6 milioane în 2024.
Deși noile sosiri sunt dominate de motive umanitare, „stocul” total al rezidenților străini este în continuare influențat major de reunificarea familială și cererea de forță de muncă.
Maghrebul domină reunificarea familială
Tipul permiselor de ședere diferă semnificativ în funcție de țara de origine, reflectând legăturile istorice și geopolitice ale Franței. Potrivit publicației franceze Fdesouche:
„Cetățenii celor trei țări din Maghreb primesc mai des permise de ședere acordate din motive de reunificare familială.”
Este vorba despre Maroc, Algeria și Tunisia, state ai căror cetățeni primesc tot mai frecvent și permise de muncă, guvernul francez susținând că acestea sunt necesare pentru a acoperi deficitul de forță de muncă.
În schimb, pentru China și Statele Unite, majoritatea permiselor sunt acordate pentru studii universitare și cercetare academică.
Refugiații domină imigrația umanitară
Afganistanul se detașează clar în statistici: aproape toate permisele de ședere acordate cetățenilor afgani sunt emise din motive umanitare. Într-o măsură mai mică, ucrainenii și ivorienii beneficiază, la rândul lor, de acest tip de protecție.
Imigranții rămân pe termen lung
Un alt indicator cheie este numărul reînnoirilor de permise, care se apropie de 1 milion pe an — aproximativ 955.000 estimate pentru 2025. Tendința confirmă că majoritatea imigranților non-UE ajunși în Franța se stabilesc pe termen lung, în ciuda noilor reguli mai stricte introduse prin reformele din perioada 2024–2026.
Acestea includ examen civic obligatoriu și cunoașterea limbii franceze la nivel A2, un nivel considerat rudimentar.
„Populația străină crește de patru ori mai repede”
Anul trecut, cercetătorul demografic și analistul de date Marc Vanguard avertiza că:
„Populația străină din Franța crește de PATRU ori mai repede decât populația de naționalitate franceză.”
Această evoluție a reaprins dezbaterea privind așa-numita „Mare Înlocuire”, concept invocat tot mai des de academicieni, scriitori și politicieni.
Houellebecq: „Nu este o teorie, este un fapt”
În 2022, scriitorul francez Michel Houellebecq declara tranșant, într-o discuție cu filosoful Michel Onfray:
„Marea Înlocuire, am fost șocat că se numește teorie. Nu este o teorie, este un fapt”, a spus Houellebecq.
„Când vine vorba de imigrație, nimeni nu controlează nimic; asta e toată problema. Europa va fi măturată de acest cataclism.”
La rândul său, Onfray a susținut:
„Este obiectiv ceea ce spun cifrele”, adăugând că declinul Occidentului este, în opinia sa, „în primul rând un declin demografic”.
Opinia publică, tot mai reticentă
Pe fondul acestor evoluții, sondajele arată că majoritatea francezilor susțin restricții severe ale imigrației, iar un procent impresionant — 53% dintre femei — declară că își doresc zero imigrație în Franța.













