Tribunalul București a pronunțat sentința în dosarul de corupție în care au fost judecați oameni de afaceri și un fost director al Electrocentrale Rovinari. Instanța a dispus condamnări, confiscări de sute de mii de lei și menținerea unor sechestre pe bani și bunuri. Hotărârea nu este definitivă.
Dosarul în care DNA a investigat un circuit de bani, influență și contracte cu companii de stat a ajuns la prima sentință. Tribunalul București s-a pronunțat la 8 septembrie 2026, în dosarul nr. 12628/3/2024, iar ulterior, pe 24 septembrie, instanța a îndreptat o eroare materială din sentință în ceea ce îl privește pe inculpatul Ion Macovei.
Cazul îi vizează, printre alții, pe oamenii de afaceri Ion Macovei și Ion Eugen Petru, precum și pe fostul director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari, Iosif Chircă. În rechizitoriul DNA au mai fost trimiși în judecată Marian Botu, director în cadrul Energomontaj, iar în cauză au existat și persoane care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Din sentința nr. 1150/08.09.2026, pedepsele sunt:
- Ion Macovei – 4 ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită și trafic de influență.
- Ion Eugen Petru – 4 ani și 1 lună de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influență, dare de mită și deturnarea licitațiilor publice.
- Marian Botu – 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru deturnarea licitațiilor publice. Are termen de supraveghere de 3 ani și trebuie să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității, la Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” din Târgu Jiu sau la Edilitara.
- Iosif Chircă – condamnat t la 3 ani de închisoare pentru luare de mită, faptă prevăzută de articolul 289 din Codul penal, raportat la legislația privind faptele de corupție. Pedeapsa e cu suspendare.
533.375 de lei, suma aflată în centrul dosarului
Potrivit DNA, Ion Eugen Petru ar fi remis lui Ion Macovei, în numerar sau prin transferuri bancare mascate prin operațiuni economice, 533.375 de lei.
Procurorii au susținut că banii ar fi fost legați de influența pe care Macovei pretindea că o are asupra conducerii unor societăți cu capital majoritar de stat. În cauză, anchetatorii au susținut că Macovei ar fi pretins inclusiv un procent de 3,5% din valoarea unor facturi emise către două companii de stat.
DNA a mai susținut că Macovei ar fi promis unui martor, președinte al directoratului unei societăți cu capital majoritar de stat, un comision de 15%, respectiv 300.000 de euro, dintr-un contract de 2 milioane de euro pentru servicii de arhivare.
Într-un alt contract, estimat la 800.000 de euro, promisiunea ar fi fost de încă 15%, respectiv 120.000 de euro.
Din probele prezentate de procurori a rezultat că, în legătură cu aceste promisiuni, ar fi fost remise 45.000 de lei și 12.000 de euro, bani care au fost ulterior consemnați în conturi ANABI.
Afacerea cu arhivele CEO
Unul dintre punctele importante ale anchetei a fost reprezentat de contractele de servicii de arhivare care urmau să fie atribuite de o societate cu capital majoritar de stat.
Potrivit DNA, se urmărea inclusiv atribuirea unor servicii printr-o procedură de licitație care ar fi trebuit să fie influențată în favoarea unei anumite firme.
Procurorii au descris în rechizitoriu promisiuni de comisioane și intervenții pe lângă persoane din conducerea unor companii de stat. În documentele anchetei apar și discuții despre posibilitatea influențării unor decizii privind conducerea Complexului Energetic Oltenia și alte societăți din domeniul energiei.
134.698 de lei, prejudiciul reclamat într-o licitație
Un alt episod al dosarului a vizat o licitație organizată de Electrocentrale Craiova SA.
DNA a susținut că, în august 2023, ar fi existat o înțelegere asupra prețului unei oferte între Ion Eugen Petru și Marian Botu, în scopul denaturării prețului de adjudecare.
Contractul ar fi fost câștigat în condiții neconcurențiale de firma administrată de unul dintre inculpați, iar procurorii au calculat o diferență de 134.698 de lei fără TVA, în defavoarea societății cu capital majoritar de stat.
Electrocentrale Craiova s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul București a respins însă ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată de societate în legătură cu infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice.
Și fostul director al Electrocentrale Rovinari, în dosar
Dosarul a avut și o componentă direct legată de Gorj.
Iosif Chircă, la data faptelor director al Complexului Energetic Oltenia – Sucursala Electrocentrale Rovinari, a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
DNA a susținut că, la 20 decembrie 2023, în județul Gorj, acesta ar fi primit 5.000 de euro, în legătură cu îndeplinirea unui act de serviciu.
Tribunalul București a dispus confiscarea de la Chircă a sumei de 5.000 de euro.
În cazul său, instanța a menținut și măsurile asigurătorii asupra unor sume de bani, inclusiv asupra celor 39.851 de lei consemnați într-un cont bancar.
Confiscări de sute de mii de lei
Una dintre cele mai importante consecințe patrimoniale ale sentinței îl privește pe Ion Macovei.
Tribunalul București a dispus confiscarea:
- 45.000 de lei;
- 12.000 de euro;
- 533.375 de lei.
În total, numai sumele confiscate de la Macovei însumează peste 578.000 de lei, la care se adaugă cei 12.000 de euro.
Instanța a menținut și mai multe măsuri asigurătorii, inclusiv popriri și sechestre asupra unor conturi bancare, precum și asupra unui apartament din București, Sectorul 2, cu patru camere și o suprafață utilă de 80,46 metri pătrați, până la concurența sumei de 533.375 de lei.
Cheltuieli judiciare de mii de lei
Pe lângă măsurile privind confiscarea și sechestrele, instanța a stabilit și plata cheltuielilor judiciare.
Ion Macovei a fost obligat la plata a 8.500 de lei, Ion Eugen Petru la 9.000 de lei, Iosif Chircă la 2.900 de lei, iar Marian Botu la 2.400 de lei.
Potrivit hotărârii, sumele reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat, aferente urmăririi penale și judecății.
Tribunalul a corectat ulterior sentința
Pe 24 septembrie 2026, Tribunalul București a pronunțat o încheiere prin care a corectat o eroare materială din sentința penală nr. 1150 din 8 septembrie.
Corecția îl privește pe Ion Macovei și precizează că infracțiunea de dare de mită trebuie menționată ca fiind comisă în formă continuată, în două acte materiale, prin aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal.
Instanța a stabilit că celelalte dispoziții ale sentinței rămân în vigoare.
Dosarul are drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, astfel că sentința Tribunalului București nu este definitivă.
DNA a precizat încă de la trimiterea în judecată că acuzațiile formulate în rechizitoriu reprezintă o etapă a procesului penal și că acestea nu pot înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.
