În Kenya, doi cetățeni etiopieni au intentat un proces împotriva grupului Meta, solicitând despăgubiri de 2,4 miliarde de dolari (2,2 miliarde de euro), acuzând compania că a contribuit la alimentarea violenței în Etiopia.
Reclamanții susțin că algoritmii Facebook au promovat conținut instigator la ură, care a exacerbat conflictele din țara lor. Meta a contestat competența instanțelor kenyene, considerând că acestea nu au autoritatea de a judeca plângerea, care datează din 2022. Totuși, joia aceasta, Înalta Curte din Nairobi a decis că justiția din Kenya are dreptul de a urmări cazul și a invocat competența penală asupra gigantului american.
Cei doi reclamanti, Abraham Meareg și Fisseha Tekle, cer modificarea algoritmilor Facebook pentru a reduce promovarea conținutului care incită la violență. De asemenea, aceștia solicită angajarea unui număr mai mare de moderatori în Africa și crearea unui „fond de restituire” de 2,4 miliarde de dolari pentru victimele violenței legate de utilizarea platformei.
Abraham Meareg, fiul unui profesor etiopian ucis în timpul războiului din Tigray, a declarat că este recunoscător pentru decizia instanței, subliniind că este inacceptabil ca Meta să nu fie supusă statului de drept în Kenya. De asemenea, el a subliniat că viețile africane trebuie să conteze. Celălalt reclamant, Fisseha Tekle, fost cercetător la Amnesty International, a primit amenințări cu moartea pe Facebook după ce a publicat rapoarte despre violențele din nordul Etiopiei, afirmând că Meta poate schimba modul în care moderează conținutul periculos pentru a preveni tragedii similare.
Cazul este susținut de organizații non-profit precum Amnesty International și Foxglove. Rosa Curling, director executiv al Foxglove, a declarat că „Meta este mortală” și că algoritmul său favorizează violența. De asemenea, a subliniat că grupul Meta nu este „deasupra legilor africane”. Institutul Katiba, un ONG kenyan specializat în drepturile constituționale, a aderat la acest caz în calitate de reclamant.
În 2022, o investigație realizată de Biroul de Jurnalism de Investigație și The Observer a arătat că Facebook a permis în continuare publicarea de conținut care incită la violență și dezinformare în Etiopia, în ciuda cunoștințelor despre impactul său asupra tensiunilor din Tigray. La acel moment, Meta a respins acuzațiile, susținând că a implementat măsuri pentru combaterea dezinformării și pentru protejarea utilizatorilor. Totuși, trei ani mai târziu, Mark Zuckerberg a anunțat desființarea programelor de verificare a faptelor, acuzând organizațiile implicate de „cenzură” și „părtinire”.