Guvernul Ungariei a anunțat că a intentat un proces împotriva Uniunii Europene, contestând decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) de a-i impune o amendă zilnică de 1 milion de euro pentru refuzul de a implementa politica europeană privind migrația. Acțiunea Budapestei nu vizează CJUE în sine – ale cărei decizii sunt definitive și obligatorii – ci Uniunea Europeană ca entitate juridică, pentru despăgubiri.
György Bakondi, consilierul pe securitate internă al premierului Viktor Orbán, a apărat politica dură a guvernului privind granițele și a criticat CJUE:
„Dacă cererile ar fi evaluate după intrare, nimic nu ar împiedica migranții să fie absorbiți în UE fără a aștepta rezultatul.”
Ce spune legea UE?
Conform avocatului constituțional Zoltán Lomnici Jr., Ungaria nu are posibilitatea legală de a ataca hotărârea CJUE în sine, dar poate iniția o acțiune în despăgubire împotriva Uniunii Europene, în baza articolului 268 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acesta prevede că, în anumite condiții, UE poate fi trasă la răspundere pentru daunele provocate de instituțiile sale.
„Nu poți contesta o decizie a CJUE, dar poți cere despăgubiri de la UE ca persoană juridică pentru eventualele daune cauzate de instituțiile sale”, a declarat Lomnici pentru portalul Mandiner.
Totuși, șansele de succes ale Ungariei par limitate. Avocatul Tamás Hoffman a calificat acțiunea drept „absurdă din punct de vedere juridic”, considerând-o mai degrabă o mișcare politică.
Comisia Europeană – arbitru și jucător
Potrivit lui Lomnici, Comisia Europeană joacă un rol esențial în astfel de litigii, putând influența indirect interpretarea cazului în fața instanței.
„Comisia are capacitatea de a oferi un cadru formal și informal pentru ca instanța să interpreteze situația”, a subliniat avocatul, menționând cazul recent al Poloniei, care a fost presată de Comisie să respecte Pactul privind migrația.
În acest context, analiza procesului lansat de Ungaria ar putea deveni și o platformă pentru discuții mai largi despre echilibrul de putere între statele membre și instituțiile UE, în special în domenii sensibile precum migrația, suveranitatea și drepturile omului.
