Administrația Trump a decis să elimine treptat programele de asistență militară pentru armatele din Europa de Est – aflate în prima linie a unei posibile confruntări cu Rusia –, mișcare ce ar putea priva statele baltice și alte țări de sute de milioane de dolari în sprijin american, potrivit Financial Times.
Măsura vizează finanțarea programului cunoscut sub numele de „secțiunea 333”, prin care Washingtonul asigura instruire și echipamente pentru țările expuse direct riscului unei agresiuni ruse. Pentagonul a transmis recent diplomaților europeni că nu va mai solicita Congresului fonduri suplimentare, ceea ce înseamnă că resursele existente vor expira cel târziu la finalul lui septembrie 2026.
Un oficial al Casei Albe a precizat că decizia este în concordanță cu politica președintelui Donald Trump de a „reanaliza și realinia” ajutorul extern:
„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în linie cu ordinul executiv și cu accentul de lungă durată al președintelui pe responsabilizarea Europei pentru propria sa apărare”, a declarat oficialul.
Datele Biroului de Audit al Guvernului SUA arată că Europa a beneficiat de 1,6 miliarde de dolari între 2018 și 2022, adică aproape 29% din bugetul global al programului. Cei mai mari beneficiari: Estonia, Letonia și Lituania. Reducerea acestor fonduri riscă să afecteze direct securitatea regională și capacitatea NATO de reacție rapidă.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Un diplomat european a avertizat:
„Dacă vor fi drastici, implicațiile vor fi mari. NATO va fi inevitabil afectată, întrucât o parte din finanțare trecea prin alianță.”
De partea cealaltă a Atlanticului, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat ferm decizia, pe care a catalogat-o drept:
„O mișcare greșită, care transmite exact semnalul opus în timp ce încercăm să-l forțăm pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă.”
În pericol se află și Inițiativa de Securitate pentru statele baltice, lansată în 2020. Anul trecut, Congresul a aprobat 288 de milioane de dolari, însă administrația nu a cerut finanțare suplimentară pentru viitor.
Contextul se complică și mai mult pe fondul intenției Washingtonului de a-și revizui prezența militară globală și de a reduce trupele dislocate în Europa. Totuși, după întâlnirea cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, Donald Trump a declarat:
„Nu intenționăm să retragem soldați din Polonia. Suntem foarte mulțumiți de această înțelegere. Vom trimite chiar mai mulți, dacă Polonia va dori.”