Încălzirea globală nu doar că inundă regiunile de coastă joase, ci are un impact semnificativ și asupra terenurilor continentale, unde fenomenul provoacă o uscăciune severă. Acest proces are efecte devastatoare asupra agriculturii, ecosistemelor și chiar asupra înclinării axei Pământului, oferind un semnal îngrijorător al schimbărilor hidrologice globale.
Temperaturile mai ridicate favorizează evaporarea rapidă din lacuri și râuri, accelerând uscarea solurilor. În anumite regiuni, această tendință este compensată parțial de o creștere a precipitațiilor, însă acest lucru este rar. Mai mult, chiar și acolo unde se înregistrează mai multă ploaie, aceasta cade adesea în rafale scurte și intense, iar perioadele dintre ele sunt destul de lungi pentru ca solul să se usuce din nou.
Un studiu recent privind pierderile de apă din sol a descoperit o scădere globală a umidității solului cu 1.614 gigatone (echivalente cu 1 miliard de tone) în perioada 2000–2002. Pentru comparație, Groenlanda a pierdut 900 de gigatone de gheață într-un interval de timp dublu. Această pierdere uriașă de apă a avut un efect direct asupra axei de rotație a Pământului, care s-a deplasat cu 45 de centimetri până în 2012.
Axa Pământului: Un semnal al gravității schimbărilor climatice
Deși crusta terestră reprezintă doar o „piele” subțire a planetei, modificările în distribuția masei pot avea un impact global. Mutațiile în distribuția apei, fie în formă lichidă sau solidă, pot schimba echilibrul masei și implicit poziția axei de rotație. În 2021, cercetătorii au demonstrat că schimbările în înclinarea axei nu sunt doar rezultatul topirii ghețarilor, ci și al pierderii semnificative de apă din sol și din rezervele subterane.
Un studiu recent extins confirmă aceste rezultate și subliniază că seceta severă din perioada 2000–2002 nu a fost o anomalie, ci un fenomen real, cu efecte pe termen lung. Profesorul Clark Wilson de la Universitatea Texas din Austin a declarat pentru BBC Science Focus: „Anii de la începutul anilor 2000 au fost caracterizați de o pierdere semnificativă de apă din continente. Acum, avem dovezi clare care confirmă acest lucru.” De asemenea, profesorul Ki-Weon Seo de la Universitatea Națională din Seul subliniază că modelele climatice actuale necesită îmbunătățiri pentru a prognoza cu exactitate viitorul climatic.
Cauzele pierderii de umiditate din sol
Potrivit autorilor studiului, principala cauză a pierderii de umiditate nu este doar evaporarea intensificată, ci schimbările în precipitații. Deși fenomene precum vânturile mai slabe și aerosolii care blochează lumina solară au compensat parțial efectele temperaturilor ridicate, modificările în distribuția precipitațiilor au un impact mult mai semnificativ asupra umidității solului.
Deși metoda de calcul a pierderilor este indirectă, cercetătorii au găsit dovezi care confirmă creșterea frecvenței secetelor severe. Studiul arată că „secetele care erau odată evenimente rare, ce se produceau la intervale de 10 ani, sunt acum de aproximativ 1,7 ori mai frecvente decât media din perioada 1850–1990”. Prognoza pentru viitor nu este deloc încurajatoare, secetele fiind estimat să devină și mai frecvente pe măsură ce încălzirea globală continuă.
