Guvernul Bolojan spune „NU” unei modificări legislative care ar putea schimba radical situația pensiilor pentru mii de mineri și energeticieni din România. Proiectul care urmărește să lărgească accesul la drepturile pentru munca în condiții speciale este respins de Executiv, care invocă PNRR, deficitul bugetar și probleme de constituționalitate.
În spatele prevederilor tehnice din proiectul de lege se află însă o miză uriașă pentru oamenii care au lucrat ani sau chiar zeci de ani în cariere miniere și termocentrale.
Inițiativa legislativă B76/2026, devenită ulterior PL-x 365/2026, a fost depusă de deputata AUR Ionelia-Florența Priescu, alături de peste 45 de parlamentari AUR.
Proiectul modifică Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și vine într-un moment în care în instanțele din întreaga țară sunt mii de litigii legate de recunoașterea condițiilor de muncă și a drepturilor de pensionare.
Lovitura care putea schimba regulile pentru mineri
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este extinderea categoriei persoanelor care pot fi încadrate la condiții speciale.
Dacă legea ar fi modificată, în această categorie nu ar mai intra doar personalul implicat direct în producția de energie electrică pe bază de cărbune și în extracția cărbunelui, ci și personalul de mentenanță și cel care desfășoară activități asimilate.
Iar aici apare una dintre cele mai mari mize pentru Gorj și pentru celelalte județe miniere.
Modificarea ar putea deschide calea și pentru salariații firmelor prestatoare de servicii care au lucrat efectiv în cariere miniere și termocentrale, chiar dacă aceștia nu au fost angajații direcți ai producătorului de energie pe cărbune.
Cu alte cuvinte, un om care a lucrat zi de zi în aceeași carieră sau termocentrală, în aceleași condiții grele, dar era angajat la un prestator, ar putea avea șansa ca activitatea sa să fie recunoscută în aceeași logică a condițiilor speciale.
Este exact genul de situație care a alimentat numeroase conflicte între angajați, prestatori, companiile energetice și casele de pensii.
Mii de procese pentru anii de muncă
Problema nu este una doar teoretică.
În prezent există mii de procese în instanțele din țară în care foști sau actuali salariați încearcă să obțină recunoașterea perioadelor lucrate în condiții speciale, a grupelor de muncă sau a unor drepturi care influențează momentul pensionării și cuantumul pensiei.
În multe dintre aceste situații, disputa se poartă în jurul adeverințelor eliberate de angajatori și al modului în care au fost încadrate anumite activități.
Proiectul propune tocmai o procedură prin care, dacă angajatorul recunoaște doar parțial o perioadă ca fiind lucrată în condiții speciale, acesta să fie obligat să explice de ce restul activității nu este recunoscut.
Salariatul ar putea cere ulterior revizuirea adeverinței.
Pentru cei care au ajuns deja în instanță, o asemenea prevedere ar putea avea o importanță majoră.
Și vechimea de dinainte de 2001 intră în joc
Inițiativa legislativă merge și mai departe.
Perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 2001 de personalul din energie care a fost încadrat, potrivit legislației de la acel moment, în grupa I sau grupa a II-a de muncă ar urma să fie recunoscute, în anumite condiții, drept stagiu de cotizare în condiții speciale.
Proiectul mai propune și creșterea plafonului pentru cumularea reducerilor vârstei de pensionare până la 13 ani, precum și acordarea unui punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu realizat în condiții speciale pentru personalul vizat.
Pentru un miner sau energetician cu o carieră de zeci de ani, diferența poate fi uriașă.
De ce trage Guvernul frâna?
Guvernul Bolojan nu vrea însă să deschidă această ușă.
Executivul susține că modificarea Legii 360/2023 ar putea afecta reforma pensiilor asumată de România prin PNRR.
Guvernul argumentează că actuala lege reprezintă forma reformei convenită cu Comisia Europeană și invocă principiul ireversibilității reformelor.
Pe scurt, Executivul se teme că România ar putea ajunge în situația de a modifica o reformă deja asumată în fața Bruxelles-ului.
Dar Guvernul are și alte argumente.
Executivul consideră că anumite formulări din proiect sunt prea vagi, în special sintagma privind „personalul implicat în mentenanță și activități asimilate”.
În opinia Guvernului, nu este suficient de clar cine ar intra exact în această categorie.
Iar o asemenea modificare ar putea produce, la rândul ei, noi interpretări și noi litigii.
Frica de nota de plată
Un alt argument este cel financiar.
Mai mulți oameni care ar putea ieși mai devreme la pensie și care ar primi punctaje suplimentare înseamnă, inevitabil, cheltuieli mai mari pentru sistemul public de pensii.
Guvernul susține că inițiatorii nu au indicat sursele de finanțare pentru aceste cheltuieli și avertizează asupra impactului asupra deficitului bugetar.
De aici vine și poziția tranșantă a Executivului:
Guvernul nu susține adoptarea proiectului.
Pentru Gorj, miza este uriașă
În Gorj, disputa are o importanță aparte.
Complexul Energetic Oltenia mai are în jur de 6.000 de salariați, după ce compania a trecut printr-o reducere masivă a personalului în ultimii ani.
În paralel, în jurul CE Oltenia au funcționat și funcționează numeroase societăți prestatoare care asigură activități de mentenanță, reparații, transport, utilaje și alte servicii în cariere și termocentrale.
Pentru acești oameni, întrebarea este simplă: dacă ai muncit efectiv în carieră sau în termocentrală, în aceleași condiții grele, contează că pe cartea de muncă scria CE Oltenia sau scria numele unui prestator?
Exact această problemă ar putea ajunge în centrul dezbaterii parlamentare dacă proiectul va merge mai departe.
Iar în condițiile în care mineritul pe lignit este programat să dispară în următorii ani, timpul devine esențial pentru cei care încearcă să-și recupereze drepturile înainte ca minele și termocentralele să fie închise.
Pentru mii de oameni, nu este doar o dispută politică despre o lege. Este o luptă pentru recunoașterea anilor în care au muncit în praf, zgomot, căldură și condiții grele și pentru dreptul de a ieși la pensie cu toate aceste perioade luate în calcul.
