Adânc, la peste 4.000 de metri sub apele Oceanului Atlantic, se ascunde o amenințare despre care puțini oameni știu, dar care ar putea afecta milioane de vieți. Este vorba despre sute de mii de barili cu deșeuri radioactive, aruncați în mare timp de decenii.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu dezvoltarea rapidă a energiei nucleare, marile puteri – Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franța – au ales o soluție care părea sigură la acea vreme: sigilarea deșeurilor în butoaie de metal, acoperite cu asfalt și beton, apoi scufundarea lor în ocean. Practica a continuat până în anii ’90.
Astăzi, se estimează că peste 200.000 de barili zac pe fundul Atlanticului. Multe dintre ele sunt acolo de peste 50 de ani, la sute de mile de coasta Franței. Oamenii de știință avertizează că materialele radioactive din aceste containere degradate ar putea pătrunde în lanțul trofic marin, contaminând fructele de mare consumate zilnic de milioane de oameni. Consecințele ar fi devastatoare: de la leziuni tisulare, până la creșterea incidenței cancerului.
„Aceste butoaie scufundate reprezintă adevărate «bombe cu ceas radioactive»”, au declarat cercetătorii citați de Daily Mail.
O echipă franceză investighează acum situația. Într-o primă misiune, oamenii de știință au identificat 3.355 de butoaie folosind sonar și robotul subacvatic autonom UlyX. Următoarea expediție, programată pentru anul viitor, va analiza probe de apă, sedimente și organisme marine pentru a măsura nivelul de radiații. De asemenea, se vor face comparații cu alte surse de poluare nucleară, precum accidentele din trecut sau apele uzate provenite de la centrale.
Până în prezent, gestionarea acestor depozite submarine a fost supravegheată de Agenția pentru Energie Nucleară (NEA), organizație interguvernamentală care reunește 34 de state membre. Totuși, întrebarea rămâne: cât de mult timp mai putem ignora pericolul de pe fundul oceanului?
