Comisia Europeană a transmis Guvernului României o solicitare oficială de clarificări privind modul în care au fost închise capacitățile pe cărbune asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul îndeplinirii jalonului 119 referitor la reducerea capacității energetice pe bază de cărbune.
Potrivit unei scrisori citate de publicația e-nergia.ro, Executivul comunitar atrage atenția că simpla reducere a capacității în baza licenței de funcționare nu este echivalentă automat cu dezafectarea. „Pentru ca reducerea capacității în baza licenței să fie considerată ca îndeplinire a țintei, aceasta ar trebui să aibă un efect structural echivalent cu dezafectarea”, se arată în documentul transmis autorităților române.
Solicitări privind dezafectarea fizică
Comisia cere explicații privind cadrul de reglementare în baza căruia capacitatea redusă este considerată retrasă permanent, în condițiile în care licențele de operare rămân valabile. De asemenea, Bruxelles-ul solicită clarificări dacă reducerea capacității reprezintă o modificare permanentă sau doar o ajustare operațională reversibilă.
Executivul european mai întreabă dacă unitățile retrase din exploatare au fost deconectate fizic de la rețea și cum este asigurată imposibilitatea repunerii lor în funcțiune.
Dovezi suplimentare cerute pentru mai multe centrale
Comisia Europeană solicită confirmarea faptului că niciuna dintre capacitățile dezafectate anterior în cadrul țintelor T113 și T115 nu a fost reautorizată sau repornită. Totodată, sunt cerute documente care să ateste închiderea și retragerea licențelor pentru grupurile Govora 3, 4, 5 și 6, Iași 1, Drobeta, Timișoara Sud și Motru.
În scrisoare se menționează că „nu a fost furnizat certificatul operatorului sistemului de transport care confirmă deconectarea permanentă a unei capacități de 170 MW” și se solicită transmiterea acelorași dovezi pentru capacitățile aparținând Complexul Energetic Oltenia și Paroșeni.
Contextul jalonului 119
La sfârșitul anului trecut, autoritățile române au raportat închiderea a 1.045 MW din capacitățile pe cărbune, în urma unei renegocieri cu Comisia Europeană, față de ținta inițială de 1.755 MW. Restul capacităților urmează să fie retrase până în august 2026.
În lipsa unor dovezi considerate suficiente privind caracterul ireversibil al închiderilor, există riscul ca România să piardă aproximativ un miliard de euro din fondurile alocate prin PNRR, potrivit surselor citate.
Guvernul nu a transmis, până la acest moment, un punct de vedere oficial cu privire la solicitările suplimentare formulate de Comisia Europeană.
