În lume există mai multe conflicte armate, dar cel mai mare război ar putea fi iminent. Analiștii avertizează că un conflict între SUA/Israel și Iran se apropie cu pași repezi.
Baza aeriană Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, se transformă într-o rampă de lansare importantă pentru un posibil atac al americanilor. Cel puțin șase bombardiere strategice B-2 Spirit au fost deja desfășurate acolo.
În seara zilei de 31 martie, televiziunea de stat iraniană a transmis o declarație care va rămâne în istorie ca punctul fără întoarcere. Ali Larijani, consilierul Liderului Suprem al Iranului și fost președinte al Parlamentului, a spus: „Dacă SUA sau Israelul atacă Iranul sub pretextul unui program nuclear, vom fi forțați să începem producția de arme nucleare„.
Această declarație nu a fost o simplă amenințare diplomatică, ci o intenție deschisă de a renunța la fatwa ayatollahului Ali Khamenei, care, timp de decenii, a interzis dezvoltarea armelor de distrugere în masă. Iranul a anunțat oficial lumii: „Da, suntem pregătiți”. Suntem pregătiți nu pentru negocieri, ci pentru un salt nuclear.
Această amenințare nu este o simplă formulare goală. Iranul deține infrastructura necesară pentru a asambla un focos nuclear într-un timp foarte scurt. Centrifugele sale îmbogățesc deja uraniu la 60%, iar experimentele cu uraniu metalic sunt în desfășurare – pași considerați anterior o „linie roșie” pentru Occident. Și se pare că acea linie a fost deja depășită.
Bombardierele B-2 Spirit, trimise de americani în baza de la Diego Garcia, sunt avioane de înaltă tehnologie din clasa „invizibilă”, fiecare având o valoare de peste 2 miliarde de dolari. Acestea sunt capabile să penetreze sistemele de apărare aeriană, să parcurgă mii de kilometri pe furiș și să lovească țintele cele mai protejate. Un interes deosebit se concentrează asupra armamentului: bombe de 14 tone GBU-57A/B Massive Ordnance Penetrator (MOP), special concepute pentru a distruge ținte subterane adânc fortificate, cum sunt complexele nucleare iraniene de la Natanz și Fordow.
Pe lângă bombardierele B-2, în regiune sunt trimise și avioane de transport militar greu C-17 Globemaster III, avioane de realimentare KC-135 Stratotanker, precum și grupuri de atac din două portavioane – USS Harry S. Truman și USS Carl Vinson. Fiecare dintre acestea este însoțit de zeci de avioane de luptă F/A-18 Super Hornet și avioane de recunoaștere. Flota include și crucișătoare cu rachete Tomahawk și nave de apărare antirachetă.
Analistul militar Cedric Leighton a declarat la CNN: „Această concentrare de B-2 și MOP nu este doar un indiciu, ci acordul final înainte de atac. Aceste avioane sunt concepute pentru a distruge tot ce este îngropat în beton și granit„.
În establishmentul politic israelian există un consens clar: un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”.
Israelul dispune de arme cu rază lungă de acțiune: avioane de luptă F-35I Adir, sisteme de apărare antirachetă Hetz-3, rachete balistice Jericho-3 capabile să transporte focosuri nucleare. Submarinele din clasa Dolphin, echipate cu rachete de croazieră, pot lovi chiar și din Marea Roșie, ocolind apărarea aeriană terestră a Iranului.
În cazul unei lovituri, răspunsul Iranului ar fi iminent. Acesta nu ar implica doar lansarea de rachete balistice, ci și acțiuni de-a lungul „axei rezistenței”: Houthi în Yemen, unități șiite în Irak și Hezbollah în Liban.
Strâmtoarea Ormuz, prin care trece 30% din petrolul transportat pe mare la nivel global, ar putea fi blocată, iar prețurile ar exploda. Deși războiul în regiune ar putea fi intens, este crucial ca acesta să nu fie de lungă durată.
Aceste evenimente sunt doar începutul unei situații care ar putea avea repercusiuni majore pentru întreaga lume.
