Proiectul Coridorului Vertical de Gaze Naturale, considerat una dintre cele mai importante inițiative regionale pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est, se confruntă, la aproape trei ani de la lansare, cu provocări majore în ciuda sprijinului politic și financiar venit din partea Uniunii Europene și Statelor Unite.
Ce este Coridorul Vertical?
Acest coridor energetic, cunoscut și sub numele de Vertical Gas Corridor, este o rețea integrată de conducte care ar urma să transporte gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia, prin Bulgaria și România, către Ucraina, Moldova, Ungaria și Slovacia. Proiectul are un rol esențial în reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, mai ales în contextul geopolitic tensionat declanșat de invadarea Ucrainei în 2022.
În decembrie 2022, Grecia, Bulgaria, România și Ungaria au semnat un acord de colaborare, ulterior extins către Slovacia, Moldova și Ucraina. Totuși, entuziasmul inițial a fost umbrit de obstacole birocratice, reticență din partea pieței și lipsa de interes comercial – în special vizibilă în rezultatele testelor de piață desfășurate în Grecia și România, unde capacitățile nu au fost rezervate.
Probleme pe traseu
La nivelul României, studiul de piață, efectuat de Transgaz ( operatorul național de gaze) a dat rezultate negative din cauza lipsei de interes comercial pentru volume suplimentare de gaze, ceea ce a dus la anularea procedurii privind investiția, iar viitoarele măsuri pe care ar urma a le lua statul român rămân în continuare necunoscute.
În Slovacia, interesul a apărut abia în 2024, iar Ungaria și Moldova nu au avansat concret în direcția acestui proiect. Pe de altă parte, Bulgaria rămâne cel mai activ participant, prin operatorul de stat Bulgartransgaz, care a decis să continue lucrările de extindere fără un test de piață prealabil, alocând circa 306 milioane euro (fără TVA).
„Această infrastructură este vitală pentru viitorul energetic al regiunii. Trebuie să acționăm, chiar și în lipsa unor angajamente comerciale ferme, pentru că miza este una strategică, nu doar economică”, a declarat un oficial bulgar implicat în proiect.
Ritmul lent al Greciei și scepticismul din piață
În Grecia, dezvoltarea terminalelor de regazificare avansează lent, afectată de probleme tehnice și volatilitatea pieței. Maria Rita Galli, CEO al companiei DESFA, a afirmat în cadrul unei conferințe organizate de The Economist că: „Gazul rusesc ajunge în continuare în regiune la prețuri reduse, ceea ce îngreunează asumarea unor investiții pe termen lung în infrastructură alternativă.”
Comisia Europeană, între presiune și pragmatism
Comisia Europeană susține în continuare proiectul, cu obiectivul de a reduce importurile de gaze din Rusia până în 2027. Bruxelles-ul promite sprijin prin programul RePowerEU – operatorii solicitând o finanțare de 50% din costurile estimate, care ar putea depăși 450 milioane euro.
Totodată, oficialii europeni caută soluții pentru armonizarea tarifelor de tranzit, o problemă majoră în România și Republica Moldova, unde costurile ridicate fac traseul economic necompetitiv.
Perspective și concluzii
În prezent, prin infrastructura existentă pot fi tranzitați circa 10 miliarde metri cubi de gaze anual. Dacă proiectul este implementat integral, capacitatea ar putea ajunge la 25 miliarde metri cubi. Însă, fără implicarea fermă a tuturor statelor implicate – în special România, care reprezintă o verigă esențială, dar în același timp un obstacol din cauza tarifelor mari – Coridorul Vertical riscă să rămână doar un plan ambițios pe hârtie.
