Partidele care negociază guvernarea au o listă tot mai lungă de tăieri de drepturi salariale în sistemul bugetar, pentru a ajunge la o economie de 30 de miliarde de lei.
Vor să taie sporul de antenă sau de condiții periculoase, cum mai este numit, iar asta ar aduce o economie la buget de 6 miliarde de lei.
Peste un miliard de lei s-ar economisi dacă nu s-ar mai da voucherul de vacanță, care oricum fusese redus la 800 de lei de guvernarea anterioară.
Unii vor să taie și tichetele de masă, ceea ce ar aduce o economie de 250 de milioane de lei în șase luni.
Au fost și propuneri de anulare a sporului de 50%, pe care îl au funcționarii implicați în proiecte europene. De asemenea, este o discuție de scoatere a sporului de solicitare neuropsihică, pe care îl au magistrații.
De asemenea, ar urma să fie loviți și sinecuriștii, adică cei care fac parte din consiliile de administrație ale companiilor de stat. Unii dintre ei au indemnizații de ședință ce depășesc cu mult salariul președintelui țării.
Oricum, toate sporurile adunate înseamnă în jur de 13 miliarde de lei, astfel că este foarte probabilă și o creștere de taxe.
Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat luni că dacă mâine s-ar desființa toate Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică “nu s-ar întâmpla absolut nimic” în ceea ce privește funcționarea instituțiilor statului. Bolojan spune că se pot face reduceri şi la nivel de primării.
Ilie Bolojan a declarat luni că şi la nivelul autorităţilor locale, inclusiv la nivelul consiliilor judeţene, există spaţii importante de reducere a cheltuielilor de personal.
“Cred că și la nivelul autorităților locale există spații importante de reducere a cheltuielilor de personal și de funcționare. Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a spus Bolojan.
