Curtea Constituțională a Coreei de Sud a decis vineri să-l înlăture pe președintele Yoon Suk Yeol, susținând în unanimitate moțiunea parlamentară de punere sub acuzare pentru declarația sa privind legea marțială din 3 decembrie. În concret, președintele sud-coreean a folosit legea marțială într-o situație care nu era de urgență.
În esență, ceea ce a făcut Yoon Suk Yeol, președintele Coreei de Sud, și care a dus la punerea sa sub acuzare și înlăturarea din funcție, este legat de o declarație de lege marțială făcută de el pe 3 decembrie 2022. Aceasta este o măsură extremă care presupune acordarea de puteri speciale guvernului pentru a face față unor crize grave, precum războaiele sau revoltele majore.
În cazul lui Yoon, el a invocat legea marțială pentru a face față unui blocaj parlamentar, deoarece opoziția depusese mai multe moțiuni de punere sub acuzare împotriva oficialilor din guvernul său, ceea ce împiedica desfășurarea normală a activităților guvernamentale.
Cu toate acestea, instanța a considerat că Yoon nu a respectat cerințele legale pentru a impune o astfel de măsură, adică nu exista o amenințare iminentă, precum un război sau o criză națională gravă, care să justifice folosirea legii marțiale. Curtea a stabilit că aceasta a fost o măsură nejustificată, iar decizia sa a încălcat Constituția, motiv pentru care a fost înlăturat din funcție.
Conform constituției, alegerile pentru un nou președinte trebuie organizate în termen de 60 de zile. Deși mandatul de cinci ani al lui Yoon era programat să se încheie în mai 2027, presa locală raportează că alegerile vor avea loc cel mai probabil pe 3 iunie.
Curtea Constituțională are în prezent opt judecători, dintre care unul loc este vacant. Pentru ca moțiunea de punere sub acuzare să fie acceptată, era necesar votul favorabil a cel puțin șase judecători. În cadrul ședinței, transmisă în direct, președintele interimar al instanței, Moon Hyung Bae, a declarat că declarația de lege marțială emisă de Yoon nu a îndeplinit cerințele legale esențiale pentru a justifica un decret de urgență.
„Situația din parlament nu poate justifica exercitarea puterii pentru o urgență”, a subliniat Moon.
Yoon a susținut că declarația sa de lege marțială din 3 decembrie a fost o măsură necesară pentru a combate blocajul administrativ creat de opoziție, care depusese în mod repetat moțiuni de punere sub acuzare împotriva membrilor guvernului său.
Într-o reacție la decizia instanței, prim-ministrul Han Duck Soo, care a fost și el pus sub acuzare pentru presupusa susținere tacită a impunerii legii marțiale de către Yoon, a declarat că va trata hotărârea „cu mare seriozitate”. Han, care a fost reinstalat în funcție în martie după ce instanța a respins moțiunea de punere sub acuzare împotriva sa, a promis să asigure securitatea națională și să faciliteze tranziția către următorul guvern „în strictă conformitate cu Constituția și legea”.
Autoritatea lui Yoon a fost suspendată încă din mijlocul lunii decembrie, după ce Adunarea Națională a adoptat moțiunea de punere sub acuzare. Aceasta a fost susținută de partidele de opoziție, care au argumentat că Yoon a impus legea marțială fără a respecta cerințele constituționale, cum ar fi existența unui război iminent sau o criză națională de proporții. Instanța a organizat 11 audieri din ianuarie, la care Yoon a participat personal de mai multe ori.
