România ar putea trece prin cea mai dificilă iarnă energetică din ultimul deceniu, în cazul în care grupurile pe cărbune de la Turceni, Rovinari și Ișalnița vor fi închise complet, conform planului de decarbonizare asumat de Guvern.
Potrivit Dispecerului Energetic Național (DEN), în scenariul pesimist – cel care ia în calcul oprirea tuturor acestor unități – deficitul de energie electrică ar putea ajunge la 3.800 MW în orele de vârf ale serii, când consumul este maxim și energia solară nu mai produce deloc.
Cu alte cuvinte, România ar avea nevoie să importe masiv energie pentru a evita penele de curent și limitările de consum.
🔥 Grupurile pe cărbune, toate oprite în scenariul negru
În scenariul pesimist, Transelectrica notează că toate grupurile pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) – de la Turceni, Rovinari și Ișalnița – ar fi scoase din funcțiune la 1 ianuarie, conform calendarului de închidere a capacităților poluante.
Fără aceste grupuri, România ar pierde aproape 1.000 MW de producție constantă, exact în perioadele în care energia eoliană și solară nu pot acoperi cererea, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
La acest scenariu se adaugă și incertitudinea privind centrala Paroșeni, aflată în reparații după un incident tehnic, ceea ce înseamnă că nici huila din Valea Jiului nu va mai contribui la sistem.
⚡ Lipsa vântului și a soarelui, consum la vârf de 9.500 MW
Raportul DEN avertizează că, în zilele geroase, cu temperaturi între -10 și -20°C, parcurile eoliene ar putea produce zero energie, iar cele fotovoltaice – nimic în orele de seară, exact atunci când se înregistrează vârful de consum, estimat la 9.500 MW.
🏭 Soluțiile: Mintia, Midia și centralele pe gaze
Pentru a evita o criză energetică, Transelectrica recomandă punerea rapidă în funcțiune a turbinei pe gaze de 600 MW de la centrala Mintia – Mass Global, precum și repornirea unităților CET Midia Năvodari (70 MW) și CET Chimcomplex Râmnicu Vâlcea (50 MW).
Totodată, sistemul se va baza masiv pe centralele pe gaze naturale din București, Brazi și Iernut, dar și pe importuri de energie, care ar putea ajunge la peste 4.000 MW.
⚠️ Risc de „stare de alertă energetică”
Dacă aceste rezerve nu sunt asigurate, România ar putea intra în „stare de alertă energetică”, conform Regulamentului UE 1485/2017 – o situație în care sistemul național funcționează la limită, iar măsurile disponibile nu mai sunt suficiente pentru a menține stabilitatea rețelei.
În astfel de condiții, Transelectrica ar putea fi nevoită să restricționeze consumul industrial sau chiar să programeze deconectări temporare pentru a evita colapsul sistemului.
🔹 Pe scurt:
- Deficit estimat în scenariul pesimist: 3.800 MW
- Toate grupurile pe cărbune din Oltenia – oprite complet
- Producția eoliană: zero în perioadele geroase
- Soluții: Mintia (600 MW), Midia (70 MW), Chimcomplex (50 MW)
- Risc de stare de alertă energetică și pene de curent