Întâlnirea de vineri de la Geneva dintre miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Marii Britanii (grupul E3) și omologul lor iranian, Abbas Araqchi, s-a încheiat fără progrese concrete în dosarul nuclear, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu și al recentelor atacuri ale Israelului asupra infrastructurii iraniene.
Deși discuțiile au fost intense și au durat peste trei ore, diferențele de poziție rămân adânci, în special în privința condițiilor reluării dialogului dintre Teheran și Washington. Iranul a respins categoric orice posibilitate de negocieri directe cu administrația Trump cât timp Israelul continuă ofensiva militară lansată pe 12 iunie – cunoscută drept Operațiunea „Leul Răsare”.
„Am fost foarte clar: capacitățile de apărare ale Iranului nu sunt negociabile”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, subliniind că o eventuală reluare a dialogului va depinde de „încetarea atacurilor și tragerea la răspundere a Israelului”.
Pe de altă parte, diplomații europeni au încercat să mențină viu canalul diplomatic, apelând la Iran să revină la masa negocierilor cu Statele Unite, în vederea unui nou acord care să includă nu doar programul nuclear, ci și activitățile balistice și inspecții mai stricte.
„Ministrul iranian și-a exprimat disponibilitatea de a continua discuțiile, iar noi ne așteptăm ca Iranul să se angajeze în acest dialog, inclusiv cu Statele Unite”, a afirmat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot.
Lipsa unei date concrete pentru o rundă viitoare de negocieri a fost interpretată ca un semnal al fragilității procesului, chiar dacă toate părțile s-au declarat „deschise” la continuarea dialogului.
Potrivit unor diplomați europeni, o variantă luată în calcul este lansarea unei piste de negociere paralele, fără implicarea inițială a SUA, care ar putea duce la un nou acord cu Iranul. Acesta ar permite o capacitate limitată de îmbogățire a uraniului, în schimbul unui regim de inspecții internaționale riguroase.
Poziția SUA și a Israelului: „zero îmbogățire”
Președintele Donald Trump a anunțat că va decide în două săptămâni dacă SUA se vor alătura atacurilor israeliene, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio a transmis, prin canale diplomatice, că Washingtonul este „deschis” la discuții directe cu Iranul. Totuși, SUA insistă pe încetarea completă a îmbogățirii uraniului, o cerință respinsă de Teheran.
„Orice nou acord cu Teheranul trebuie să tindă spre zero îmbogățire”, a declarat și președintele francez Emmanuel Macron, aliniindu-se tot mai mult poziției americane.
În replică, oficialii iranieni au arătat deschidere pentru o limitare a îmbogățirii, dar au respins ideea unui nivel zero drept „inacceptabil”.
Scene tensionate și la ONU
Înaintea întâlnirii de la Geneva, Abbas Araqchi a participat la lucrările Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, unde a acuzat Israelul de „trădare a diplomației”. Emisarul israelian a formulat o „obiecție vehementă” față de prezența ministrului iranian, reflectând și pe plan internațional adâncirea crizei diplomatice.
Geneva, locul primului acord nuclear intermediar din 2013, nu a reușit, de această dată, să repornească mecanismul de pace, dar rămâne o platformă crucială pentru dialog.
