Într-un moment în care conflictele armate se înmulțesc și devin tot mai greu de oprit, dreptul internațional umanitar (DIH) pare să își piardă treptat autoritatea. Un editorial recent din “Le Monde” avertizează că acest set de norme fundamentale, care ar trebui să protejeze civilii în timpul războiului, este acum pe cale să devină irelevant. Din Gaza până în Sudan, din Ucraina până în Yemen, încălcările grave ale DIH devin o constantă, nu o excepție, iar comunitatea internațională pare paralizată în fața acestei tendințe.
În februarie 2025, Comitetul Internațional al Crucii Roșii avertiza că respectul față de Convențiile de la Geneva este în „declin alarmant”. Atacurile împotriva lucrătorilor umanitari, blocarea deliberată a ajutorului umanitar și utilizarea foametei ca armă sunt semnele clare ale unei dezumanizări în creștere. Războaiele moderne, adesea prelungite artificial de interese economice și geopolitice, ignoră principiile umanitare și transformă populațiile civile în ținte legitime.
Gaza, simbolul unei tragedii internaționale
Cazul Fâșiei Gaza ilustrează perfect colapsul dreptului umanitar. În ultimele luni, sute de civili au fost uciși la punctele de distribuție a ajutorului umanitar, conform ONU și unor organizații ca Medici Fără Frontiere. Aceste puncte, gestionate în parte de Gaza Humanitarian Foundation, au devenit ținte ale unor atacuri frecvente, deși ar trebui protejate de dreptul internațional. Situația este considerată de raportorii ONU drept „apocaliptică”, cu populația lipsită de hrană, apă și adăposturi sigure, în timp ce convoaiele umanitare sunt sistematic blocate sau atacate.
Controverse aprinse a generat și propunerea guvernului israelian de a crea un „oraș umanitar” în Rafah, destinat relocării a sute de mii de civili. Criticii, inclusiv organizații israeliene și foști militari de rang înalt, avertizează că aceasta ar putea constitui o formă de transfer forțat – interzis de dreptul internațional și considerat crimă împotriva umanității. Negocierile de încetare a focului, reluate la Doha, rămân fragile, iar între timp suferința civililor se adâncește.
Impunitatea și interesele economice subminează legea
Raportorii speciali ai ONU, precum Francesca Albanese și Michael Fakhri, atrag atenția asupra unei „economii a genocidului”, în care companii internaționale contribuie indirect la menținerea conflictului. Lockheed Martin, Caterpillar, Palantir și BNP Paribas sunt doar câteva dintre numele menționate ca având legături financiare sau logistice cu acțiunile militare controversate din Gaza. Acești actori economici profită de pe urma distrugerii, în timp ce apelurile la sancțiuni sau embargouri sunt ignorate de marile puteri.
Tot mai mulți specialiști în drept internațional cer ca ONU să trimită trupe înarmate pentru a proteja convoaiele umanitare și să aplice sancțiuni reale împotriva statelor și companiilor care încalcă DIH. Fără măsuri concrete, avertizează aceștia, dreptul umanitar va deveni un concept gol, invocat doar în discursuri, dar fără aplicabilitate în realitate.
O lege care nu mai este respectată
Ceea ce se întâmplă astăzi pe scena internațională nu este doar o criză de autoritate juridică, ci și una morală. Dacă în trecut Convențiile de la Geneva ofereau un cadru minim de protecție în război, astăzi ele sunt adesea ignorate sau reinterpretate în funcție de interesele beligeranților. Respectul față de dreptul internațional nu mai este o condiție pentru legitimitate, ci o opțiune.
Fără o reconfigurare urgentă a modului în care comunitatea internațională răspunde la încălcările grave ale DIH, inclusiv prin mecanisme de sancționare și intervenție, nu va mai rămâne nimic din ceea ce ar trebui să fie un scut juridic pentru cei mai vulnerabili. Tăcerea, lipsa de reacție și normalizarea violenței transformă dreptul internațional umanitar într-un concept simbolic, pe cale de dispariție.
