Un posibil moment de cotitură în discuțiile internaționale privind conflictul din Ucraina a ieșit la iveală după ce The Telegraph și Reuters au publicat detalii despre un plan european de pace pregătit de Marea Britanie, Franța și Germania – o alternativă la planul american, dar construit pe aceeași bază conceptuală. Informațiile au fost preluate și de platforma meduza.io, care evidențiază principalele modificări propuse de liderii europeni.
Diferențe esențiale față de planul SUA
Presa occidentală notează că noua propunere păstrează structura schemelor americane, însă schimbă câteva puncte-cheie:
- Dimensiunea armatei ucrainene: Ambele planuri limitează numărul efectivelor în timp de pace, însă Reuters subliniază că varianta europeană stabilește un plafon mai ridicat, de 800.000 de militari, nu 600.000.
- Teritorii și negocieri: Planul european prevede ca discuțiile să pornească de la linia actuală de contact, nu de la o împărțire predefinită a regiunilor. În planul american, Herson și Zaporojie ar fi fost negociate, iar Crimeea, Donețk și Luhansk ar fi fost recunoscute de facto ca rusești.
- Aderarea Ucrainei la NATO: Europa propune ca subiectul să nu fie blocat. Decizia ar rămâne exclusiv la latitudinea Ucrainei, însă accesul depinde în continuare de consensul membrilor alianței.
- Activele rusești: Acestea ar rămâne înghețate până când Rusia va achita compensațiile de război.
- Alegeri în Ucraina: Spre deosebire de planul SUA (care prevedea un termen de 100 de zile), varianta europeană propune ca scrutinul să aibă loc „cât mai curând posibil” după semnarea acordului.
- Amnistia: Clauza privind o amnistie generală lipsește complet din ambele variante ale planului european.
Planul european – prezentat în detaliu
Documentul obținut de jurnaliști ar contura una dintre cele mai complexe propuneri de pace formulate până acum. Printre prevederile principale se numără:
- Confirmarea suveranității Ucrainei și semnarea unui acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO.
- Eliminarea unor ambiguități din ultimii 30 de ani, inclusiv omiterea unei clauze din planul SUA care prevedea stoparea extinderii NATO.
- Un dialog NATO–Rusia după pace, pentru stabilitate regională și reducerea riscurilor.
- Garanții de securitate solide pentru Ucraina, sprijinite de SUA și de state europene.
- Diminuarea treptată a armatei ucrainene la 800.000 de militari în timp de pace.
- Nicio staționare permanentă de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, însă avioane de vânătoare NATO vor fi plasate în Polonia.
- Acces preferențial al Ucrainei la piața UE și un pachet masiv de reconstrucție, cu sprijinul Băncii Mondiale și investiții în industrii de înaltă tehnologie.
- Reintegrarea treptată a Rusiei în economia mondială, corelată cu plata compensațiilor către Ucraina.
- Crearea unui grup comun de securitate între SUA, Ucraina, Rusia și state europene.
- Reluarea programelor de neproliferare nucleară, cu angajamentul Ucrainei de a rămâne stat non-nuclear.
- Repornirea Centralei Zaporojzhia sub supravegherea AIEA, cu distribuirea egală a energiei între Ucraina și Rusia.
- Adoptarea de către Ucraina a regulilor UE privind protecția minorităților și toleranța religioasă.
- Angajamentul Ucrainei de a nu elibera teritoriile ocupate prin mijloace militare, ci prin negociere.
- Acorduri pentru transportul cerealelor prin Marea Neagră și pentru utilizarea comercială a râului Nipru.
- Un comitet umanitar pentru prizonieri, familii separate și victime.
- Organizarea de alegeri în Ucraina imediat după semnarea acordului.
- Implementarea va fi supravegheată de un Consiliu pentru Pace, prezidat de Donald Trump, iar încălcările vor fi sancționate.
- Încetarea focului ar intra în vigoare imediat după adoptarea acordului de către toate părțile, fiind monitorizată sub supravegherea SUA.
Planul european reprezintă, potrivit surselor citate, o încercare de a găsi un echilibru între garanțiile de securitate pentru Ucraina, presiunile geopolitice și dorința de stabilitate pe termen lung în regiune.













