Cancelarul german Friedrich Merz a făcut declarații explozive privind politica energetică a Germaniei, recunoscând că renunțarea la energia nucleară a fost o „eroare strategică serioasă”, într-un context în care dezbaterea asupra viitorului mixului energetic de la Berlin se intensifică.
Conform Brussels Signal, Merz a afirmat că decizia de a închide centralele nucleare a transformat tranziția energetică a Germaniei în „cea mai scumpă din lume”, generând atât povară economică, cât și probleme logistice majore în aprovizionarea cu energie electrică. „A fost o greșeală strategică gravă să renunțăm la energia nucleară… pur și simplu nu avem suficientă capacitate de producție a energiei”, a declarat cancelarul.
Decizia de ieșire din era nucleară a fost luată în anii 2000 și accelerată după dezastrul de la Fukushima din 2011, când guvernul condus de Angela Merkel a decis închiderea treptată a centralelor atomice. Ultimele trei centrale — Emsland, Isar II și Neckarwestheim II — au fost oprite în aprilie 2023, marcând sfârșitul a aproape 60 de ani de energie nucleară în Germania.
Merz a subliniat că, în contextul actual, securitatea energetică și stabilitatea prețurilor sunt amenințate, iar politica de tranziție energetică (Energiewende) a creat „complicații și costuri fără precedent”. Cancelarul a adăugat că Germania ar fi trebuit să mențină cel puțin capacitățile nucleare existente pentru o perioadă mai lungă, pentru a evita deficitul de generare a energiei.
„Pentru a avea din nou prețuri de piață acceptabile pentru producția de energie, ar trebui să subvenționăm permanent prețurile energiei din bugetul federal. Nu putem face acest lucru pe termen lung”, a mai spus Merz, avertizând asupra riscurilor economice generate de renunțarea prematură la energia nucleară.
Declarațiile cancelarul german au reaprins dezbaterile interne despre viitorul mixului energetic, incluzând posibile investiții în tehnologii nucleare moderne sau reactoare modulare. Totuși, revigorarea centralelor complet închise este considerată improbabilă pe termen scurt.
Politica de renunțare la energia nucleară a făcut parte din strategia de mediu a Germaniei și din tranziția energetică din ultimele două decenii, vizând reducerea dependenței de combustibili fosili și promovarea surselor regenerabile. În paralel, aceasta a fost criticată pentru costurile ridicate, instabilitatea rețelei și importurile energetice crescute.
