Dezvoltarea și implementarea rapidă a modelelor puternice de AI generativă are consecințe asupra mediului, inclusiv cererea crescută de energie electrică și consumul de apă.
Este greu de ignorat entuziasmul din jurul potențialelor beneficii ale inteligenței artificiale generative, de la îmbunătățirea productivității lucrătorilor până la avansarea cercetării științifice.
Majoritatea implementărilor AI la scară largă sunt găzduite în centre de date, inclusiv în cele operate de furnizorii de servicii cloud. Aceste centre de date pot fi foarte taxante pentru planetă. Elementele electronice pe care le găzduiesc se bazează pe o cantitate enormă de resurse: realizarea unui computer de 2 kg necesită 800 kg de materii prime. De asemenea, microcipurile care alimentează AI au nevoie de metale rare, care sunt adesea extrase în moduri distructive pentru mediu.
A doua problemă este că centrele de date produc deșeuri electronice, care conțin adesea substanțe periculoase, cum ar fi mercurul și plumbul.
În al treilea rând, centrele de date folosesc apă în timpul construcției și, odată operaționale, pentru a răci componentele electrice. La nivel global, infrastructura legată de inteligența artificială ar putea consuma în curând de șase ori mai multă apă decât Danemarca, o țară de 6 milioane. Aceasta este o problemă când un sfert din umanitate nu are deja acces la apă curată și canalizare.
În cele din urmă, pentru a-și alimenta electronica complexă, centrele de date care găzduiesc tehnologia AI au nevoie de multă energie, care în majoritatea locurilor provine din arderea combustibililor fosili, producând gaze cu efect de seră care încălzesc planeta. O solicitare făcută prin ChatGPT, un asistent virtual bazat pe inteligență artificială, consumă de 10 ori mai multă energie electrică decât o căutare Google, a raportat Agenția Internațională pentru Energie. În timp ce datele globale sunt rare, agenția estimează că în centrul tehnologic al Irlandei, creșterea inteligenței artificiale ar putea face ca centrele de date să reprezinte aproape 35% din consumul de energie al țării până în 2026.
„Când ne gândim la impactul asupra mediului al AI generativ, nu este vorba doar de electricitatea pe care o consumi atunci când conectezi computerul. Există consecințe mult mai ample care se extind la nivel de sistem și persistă pe baza acțiunilor pe care le întreprindem”, spune Elsa A. Olivetti, profesor la Departamentul de Știință și Inginerie a Materialelor și conducătorul Misiunii de Decarbonizare a noului Proiect Climate al MIT (Massachusetts Institute of Technology).
Repercusiunile asupra mediului ale ascensiunii meteorice a AI sunt un motiv de îngrijorare reală și necesită o atenție urgentă. În timp ce atracția pentru potențialul AI este incontestabilă, trebuie să ne confruntăm direct cu impactul său negativ.
Prin aducerea în lumină asupra dilemei de mediu ascunse din jurul inteligenței artificiale, oamenii pot favoriza un dialog informat și pot stimula adoptarea de practici responsabile.
