Un consens comun rămâne evaziv, inclusiv în ceea ce privește trimiterea de forțe de menținere a păcii. Un efort condus de Franța, prin care liderii europeni au încercat să prezinte un front unit în fața temerilor tot mai mari legate de intențiile președintelui american Donald Trump, a eșuat luni, întrucât nu s-a ajuns la un acord privind trimiterea de trupe pentru a asigura un posibil acord de pace.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat această reuniune de urgență la Bruxelles, după ce liderii europeni au fost șocați de vestea că SUA vor începe negocieri cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, fără a invita reprezentanți europeni sau ucraineni.
Însă, după o întâlnire de 3,5 ore la Palatul Élysée, reacția liderilor la cea mai mare schimbare de calcul de securitate din ultimele decenii a fost dezamăgitoare. „Realizăm că astfel de întâlniri nu se finalizează cu decizii”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk după reuniune.
Liderii nu au venit cu idei noi comune, s-au certat pe tema trimiterii de trupe în Ucraina și au reluat, din nou, declarații despre sprijinul pentru Ucraina și creșterea cheltuielilor pentru apărare.
„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forță”, au spus președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European António Costa.
Disputa centrală a fost legată de trimiterea de trupe în Ucraina, în cazul unui acord de încetare a războiului. Președintele american Donald Trump a exclus atât trimiterea de forțe americane, cât și aderarea Ucrainei la NATO, ceea ce înseamnă că europenii ar trebui să poarte întreaga povară de a împiedica Rusia să reia atacurile.
SUA au trimis un chestionar țărilor europene membre NATO, solicitându-le să precizeze ce ar putea oferi pentru implementarea unui acord de pace și ce așteptări au de la SUA.
Însă nu s-a ajuns la un consens. Franța, care a lansat inițiativa, și premierul britanic Keir Starmer susțin ideea, însă acesta din urmă a subliniat că o astfel de desfășurare ar trebui să implice și Statele Unite.
Polonia, un stat de frontieră și un aliat apropiat al Ucrainei, a refuzat categoric.
„Nu intenționăm să trimitem soldați polonezi în Ucraina”, a spus Tusk la Varșovia înainte de a pleca spre Paris.
„Polonia pur și simplu nu dispune de capacități suplimentare pentru a trimite trupe în Ucraina”, a explicat un oficial polonez sub protecția anonimatului, adăugând că țara trebuie să-și consolideze granițele cu enclava rusă Kaliningrad și Belarusul aliat al Moscovei.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat după întâlnire că orice dezbatere privind trimiterea de trupe este „complet prematură” și „nepotrivită” în timp ce războiul continuă. Premierul danez Mette Frederiksen a spus că mai trebuie clarificate „multe, foarte multe” aspecte înainte de a trimite trupe.
Mai multe cheltuieli pentru apărare
Liderii au găsit totuși un punct comun: nevoia de a crește cheltuielile pentru apărare, care sunt în creștere constantă de un deceniu.
Starmer a recunoscut că „europeenii vor trebui să-și intensifice eforturile, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și capabilitățile oferite Ucrainei”. Tusk a declarat că relațiile de apărare dintre SUA și UE intră „într-o nouă etapă”, pe măsură ce europenii conștientizează necesitatea de a deveni mai independenți.
„Europa a înțeles mesajul SUA că trebuie să-și asume mai multe responsabilități”, a afirmat premierul olandez Dick Schoof, adăugând că „este încă prea devreme pentru acorduri concrete”.
Scholz și-a reafirmat sprijinul pentru propunerea UE de a activa o clauză de urgență pentru creșterea masivă a cheltuielilor de apărare, susținută de von der Leyen la Conferința de Securitate de la München. Conform propunerii, cheltuielile pentru apărare ar putea fi exceptate de la limitele de deficit și datorie impuse de UE.
Cu toate acestea, în ciuda neliniștii aproape panicate de la München după atacul virulent al vicepreședintelui american JD Vance împotriva democrației europene, liderii europeni s-au ferit să critice deschis SUA, care reprezintă pilonul de securitate al continentului din 1945 încoace.
„Nu trebuie să existe o diviziune între securitatea și responsabilitatea Europei și a SUA”, a declarat Scholz.
Tusk a adăugat: „Trebuie să spunem că este în interesul Europei și al SUA să coopereze cât mai strâns posibil”.
