Tensiunile au atins cote maxime în fața Ministerul Energiei, acolo unde trei foști angajați ai Complexul Energetic Oltenia au recurs la un gest extrem, intrând în greva foamei. După două zile petrecute sub cerul liber, fără hrană, protestul s-a încheiat brusc, odată cu promisiunile venite din partea autorităților: 1.500 de locuri de muncă la Minprest Rovinari. Întrebarea este: cine se duce să muncească în carieră minieră, pe salariul minim?
Cei trei protestatari, Cristian Constantinescu, Alin Vlădoiu și Rafael Novabilschi, au anunțat că renunță la greva foamei după discuțiile purtate cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și secretarul de stat Casian Nițulescu. „Am câștigat! Am ieșit din greva foamei și am obținut 1.500 de locuri de muncă pentru Gorj”, a declarat Alin Vlădoiu, sugerând o victorie rapidă după un protest dur.
Potrivit acestuia, noile locuri de muncă ar urma să fie oferite prin Minprest Serv, firmă care prestează servicii pentru Complexul Energetic Oltenia. Însă, dincolo de entuziasmul de moment, în rândul minerilor și al celor disponibilizați persistă o stare de neîncredere și revoltă.
Mulți dintre aceștia spun că, în realitate, nu este vorba despre o soluție reală, ci despre un compromis. Salariile oferite de Minprest sunt considerabil mai mici, iar condițiile grele de muncă din cariere nu sunt recunoscute la același nivel ca în cadrul CEO. „Cine se duce pe salariul minim în carieră? Facem aceeași muncă, dar pe bani mai puțini. Nu e nicio victorie”, spune un miner disponibilizat, revoltat de situație.
Alți angajați merg și mai departe cu acuzațiile, susținând că totul este doar o mutare „din pix”, pentru a respecta planul de restructurare impus la nivel european. „Ne-au dat afară ca să dea bine pe hârtie, iar acum ne întorc prin altă firmă, pe salarii mai mici. Asta nu e reformă, e bătaie de joc”, afirmă un alt fost salariat.
Cei trei protestatari susțin, de asemenea, că au fost concediați pe nedrept, deși îndeplineau toate condițiile pentru a rămâne în sistem. Aceștia acuză existența unui mecanism bazat pe relații și favoritisme. „Cei cu pile au rămas, ceilalți au fost trimiși acasă”, spun aceștia.
În mediul online, reacțiile nu au întârziat să apară. Unii vorbesc despre „aceeași muncă pe salariu minim”, în timp ce alții se întreabă cât de viabilă este această soluție pe termen lung. „Un prestator care depinde doar de CEO nu are cum să reziste. Dacă nu mai are ‘vaca’ lapte, intră în faliment”, comentează un alt angajat din sistem.
Chiar dacă protestul s-a încheiat, întrebările rămân. Vor exista cu adevărat cele 1.500 de locuri de muncă promise sau este doar o soluție temporară pentru a calma spiritele? Și mai ales, cine răspunde pentru concedierile care au scos oamenii în stradă?
Deocamdată, minerii pleacă acasă cu promisiuni, dar și cu un gust amar și multe îndoieli legate de viitor.
Comments 1