Pe teritoriul continentului Africa s-au raportat 95% din decesele cauzate de această infecție parazitară în lume. În ciuda derogărilor acordate programelor vitale de sănătate, desființarea ajutorului american pentru dezvoltare complică răspunsul la această creștere a cazurilor.
Malaria este o boală infecțioasă transmisă de țânțar la oameni și animale. Malaria cauzează simptome ce includ, de obicei, febră, oboseală, stări de vomă și dureri de cap. În cazuri grave, aceasta poate cauza piele îngălbenită, convulsii, comă sau deces. Aceste simptome apar, de obicei, la un interval de zece și până la cincisprezece zile din momentul înțepării.
La acele persoane care nu au fost tratate în mod corespunzător, boala poate recidiva câteva luni mai târziu. La cei care au supraviețuit recent unei infectări, reinfectarea cauzează, de obicei, simptome mai blânde. Această rezistență parțială dispare după câteva luni și până la câțiva ani, dacă nu există o expunere continuă la malarie. În mod normal, boala se transmite prin înțepătura unei femele țânțar infectate. Prin această înțepătură, paraziții din saliva țânțarului sunt introduși în sânge. Apoi, paraziții se deplasează către ficat, unde ajung la maturizare și se reproduc.
Desființarea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), ordonată de administrația Donald Trump, a perturbat grav activitățile care vizează controlul bolii care a luat încă 570.000 de vieți pe continent în 2023, potrivit ultimelor cifre disponibile.
În timp ce mai mult de 80% din programele USAID au fost eliminate, Statele Unite au decretat totuși scutiri pentru așa-numitele proiecte de sănătate „vitale”. În cazul malariei, acestea includ diagnosticul, tratamentul, distribuția plaselor de țânțari și pulverizarea cu insecticide. Cu toate acestea, lista exhaustivă a ceea ce va fi menținut efectiv este încă neclară.
Site-ul President’s Malaria Initiative, acest mare fond public al guvernului american care reprezintă în mod tradițional circa o treime din finanțarea internațională dedicată luptei împotriva malariei, în prezent este inactiv, „în curs de întreținere în timp ce examinăm rapid și amănunțit tot conținutul”, se precizează.
Dezorganizarea din ultimele luni riscă să-și lase amprenta. Din ianuarie, „a existat un dus-întors constant între înghețări de finanțare, derogări, anulări de programe și apoi anulări ale anulărilor, ceea ce a dus la numeroase întreruperi”, rezumă un manager al unei organizații de control al malariei, care dorește să rămână anonim, având în vedere „sensibilitatea” subiectului. „Operatorii ezită să-și reia activitățile până când sunt siguri că își pot recupera finanțarea. Toate acestea complică munca pe teren”, subliniază el.
Uneori, produsele de prevenire necesare (plase de tantari, insecticide, medicamente) au sosit dar rămân blocate în depozite din cauza lipsei de resurse pentru a gestiona livrarea acestora. „Încercăm să confirmăm nivelul „lacunelor” din fiecare țară și căutăm cum să încercăm să le acoperim pe cele mai urgente”, descrie Dorothy Achu, șefa echipei de malarie și boli tropicale la biroul Africa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Timpul este esențial. „Malaria poate fi tratată, dar la copiii mici, această boală devine rapid fatală dacă tratamentul este întârziat”.
„Lupta împotriva malariei va suferi cu siguranță eșecuri majore”, declară profesorul Halidou Tinto de la Institutul de Cercetare în Științe ale Sănătății (IRSS) din Burkina Faso, care conduce cercetările asupra unor noi vaccinuri împotriva malariei. „Dar este, de asemenea, un semnal pentru guvernele noastre că trebuie să ne revendicăm politicile de sănătate publică. Nu ar trebui să ne așteptăm la totul de la donatori, ci mai degrabă să accesăm anumite nișe care există în țările noastre pentru a elibera resurse.
