Guvernul britanic se confruntă cu tot mai multe apeluri de a desemna Frăția Musulmană drept organizație teroristă, pe fondul îngrijorărilor legate de influența ideologică a mișcării islamiste în Europa și de legăturile sale istorice cu grupuri radicale.
Fondată în Egipt în 1928 de Hassan al-Banna, Frăția Musulmană promovează ideea instaurării unui stat condus de legea islamică Sharia, sub deviza „Islamul este soluția”. Deși se prezintă ca o organizație pașnică, ideologia sa – mai ales cea formulată de gânditorul Sayyid Qutb – este considerată de critici drept o sursă majoră de radicalizare.
O revizuire realizată de guvernul britanic în 2015 a concluzionat că, deși Frăția nu este implicată direct în acte de terorism în Regat, unele persoane asociate au sprijinit atacuri ale Hamas și alte acțiuni extremiste. Raportul a descris grupul drept „deliberat opac și secretoas”, avertizând că poate favoriza un climat de radicalizare.
În Marea Britanie, organizații precum Asociația Musulmană din Marea Britanie (MAB) au fost identificate ca fiind dominate ideologic de Frăție, deși acestea neagă legături directe. Recent, ministrul comunităților Michael Gove a anunțat o nouă evaluare a acestor grupuri în baza definiției guvernamentale a extremismului.
Mai multe țări europene au adoptat măsuri ferme împotriva Frăției. Franța și Germania monitorizează rețelele islamiste afiliate mișcării, iar Austria a interzis în mod explicit Frăția Musulmană în 2021, considerând-o o amenințare la adresa ordinii democratice. Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Arabia Saudită și Bahrainul au inclus deja Frăția pe lista organizațiilor teroriste.
Susținătorii unei interdicții britanice spun că măsura ar proteja comunitățile musulmane de influențele radicale și ar alinia Regatul Unit cu aliații săi din Orientul Mijlociu. În schimb, oponenții avertizează că o astfel de decizie ar ridica probleme legale și ar putea afecta libertatea religioasă și de asociere.
Dezbaterea reflectă o schimbare de paradigmă în abordarea extremismului: de la combaterea violenței directe, la contracararea ideologiilor care, în timp, pot submina valorile democratice ale Europei.
