Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că amendamentele adoptate de Senat la legislația privind decarbonizarea pot pune România într-o situație extrem de dificilă în relația cu Comisia Europeană și pot duce la blocarea unor cereri de plată din PNRR.
Pîslaru susține că, prin modificările votate în Senat, România riscă să intre într-o situație de „reversibilitate” a unei reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul afirmă că miza nu este doar o eventuală penalizare pentru întârzierea închiderii unor capacități pe cărbune, ci chiar blocarea viitoarelor plăți din PNRR.
„Prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numește REVERSIBILITATE pe Jalonul 114”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului, Jalonul 114 vizează legislația privind decarbonizarea și a fost considerat îndeplinit de Comisia Europeană în cadrul Cererii de Plată nr. 2, în baza căreia România a primit deja fonduri europene.
Pîslaru susține că modificarea ulterioară a legislației poate fi interpretată drept anulare, totală sau parțială, a unei reforme deja asumate și finanțate prin PNRR.
„Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a”, afirmă ministrul.
Cererile de plată 5 și 6, în pericol
Una dintre cele mai grave consecințe, potrivit lui Pîslaru, ar fi blocarea viitoarelor cereri de plată.
Ministrul susține că România riscă să nu mai poată depune nici Cererea de Plată nr. 5, despre care spune că era pregătită pentru a fi transmisă Comisiei Europene, dar nici Cererea finală, cu numărul 6.
„BLOCARE TOTALĂ: Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată! Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 – pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată (nr. 6)”, a transmis ministrul.
Într-o altă postare, Pîslaru estimează că miza financiară a celor două cereri de plată este de aproximativ 5 miliarde de euro, bani nerambursabili pe care România riscă să îi piardă dacă modificările legislative vor fi menținute.
Ministrul face însă o distincție între problema închiderii capacităților pe cărbune și modificările adoptate de Parlament. El susține că Guvernul era deja în negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea calendarului de închidere a unor capacități, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de Transelectrica și transmis spre analiză către ACER și Comisia Europeană.
„România într-adevăr mai avea de închis conform angajamentelor din 2022 încă 710 MW de capacități pe cărbune, dar deja Guvernul anunțase Comisia Europeană că nu putem să închidem aceste capacități”, afirmă Pîslaru.
Potrivit acestuia, inclusiv grupuri energetice importante de la Turceni și Rovinari, dar și capacități care asigură termoficarea unor municipii, erau deja avute în vedere în discuțiile cu Bruxelles-ul pentru amânarea calendarului.
Pîslaru acuză PSD și AUR de „sabotarea PNRR”
Ministrul critică în termeni duri votul din Senat și acuză PSD și AUR că au pus interesele politice înaintea interesului național.
„Prin votul complet iresponsabil, populist și ipocrit al PSD și AUR din Senat, riscul s-a materializat prin amendamente votate”, a scris Pîslaru.
El susține că modificările nu ar fi fost necesare pentru protejarea sistemului energetic, deoarece Guvernul nu intenționa să închidă imediat capacitățile vizate, ci negocia deja cu Comisia Europeană o soluție pentru menținerea lor temporară în funcțiune.
Ministrul afirmă, de asemenea, că PSD cunoștea riscurile privind PNRR, întrucât foștii reprezentanți ai partidului din Guvern ar fi fost implicați în discuțiile purtate la începutul anului cu Comisia Europeană.
Pîslaru amintește în acest context OUG 20 din 26 martie 2026, despre care spune că a fost adoptată tocmai pentru a clarifica faptul că România își reafirmă angajamentele asumate prin PNRR în privința decarbonizării. Potrivit ministrului, după adoptarea actului normativ, Comisia Europeană și-ar fi retras obiecțiile privind reversibilitatea, ceea ce a permis României să încaseze 2,6 miliarde de euro prin Cererea de Plată nr. 4.
Ministrul cere ca amendamentele să nu devină lege
În urma votului din Senat, Dragoș Pîslaru face apel la parlamentari să respingă modificările la votul final.
„Fac un apel ferm la rațiune și responsabilitate către PSD și membrii parlamentului în general: astfel de amendamente nu trebuie să devină lege!”, a transmis ministrul.
Pîslaru susține că efectele nu s-ar limita la relația României cu Bruxelles-ul, ci ar putea afecta investiții finanțate din fonduri europene, inclusiv proiecte din domeniul sănătății, educației și infrastructurii.
Ministrul mai afirmă că România se află într-un moment în care trebuie să mențină în paralel securitatea energetică și respectarea angajamentelor europene, iar modificarea unilaterală a unor reforme deja asumate prin PNRR ar putea avea consecințe financiare și instituționale majore.
„Este o diferență uriașă între a negocia tehnic cu Comisia menținerea temporară a unor capacități energetice și a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.
