Declarațiile tot mai numeroase ale politicienilor privind posibilitatea repunerii în funcțiune a Grupului 4 de la Termocentrala Turceni provoacă reacții dure din partea foștilor angajați ai Complexului Energetic Oltenia.
Cristian Constantinescu, fost salariat al Complexului Energetic Oltenia și unul dintre oamenii care au protestat în primăvară pentru păstrarea locurilor de muncă, îi întreabă pe politicieni unde erau atunci când angajații companiei ieșeau în stradă pentru a cere menținerea activității energetice pe bază de cărbune.
„Din ce în ce mai mulți politicieni vorbesc astăzi despre redeschiderea Grupului 4 de la Turceni. Dar unde erați în martie, când noi eram în stradă?”, este mesajul transmis de fostul angajat.
Constantinescu amintește că, în perioada protestelor, angajații au ajuns să doarmă pe jos în București și să protesteze pentru păstrarea locurilor de muncă. Acesta susține că avertismentele lor privind necesitatea menținerii capacităților pe cărbune nu au fost ascultate.
„Atunci vă spuneam că închiderea este o greșeală și că România va ajunge din nou să aibă nevoie de această energie. Nu ne-ați ascultat”, afirmă fostul salariat.
Critici directe la adresa lui Bolojan
În mesajul său, Cristian Constantinescu face referire și la negocierile purtate cu premierul Ilie Bolojan, susținând că acesta i-ar fi spus că închiderea grupului este inevitabilă.
„Domnule Bolojan, vă amintiți negocierile? Mă priveați în ochi și îmi spuneați că nu aveți ce face, că trebuie închis. Eu nu voi uita niciodată acel moment”, a transmis fostul angajat.
Constantinescu vorbește despre consecințele sociale ale restructurării din sectorul energetic și susține că deciziile luate au afectat familii întregi.
Fostul salariat spune că, în cele din urmă, a ales să plece din România pentru a-și găsi un loc de muncă. El afirmă că, la peste 2.000 de kilometri de casă, este respectat și apreciat pentru munca sa, însă regretă distanța față de familie.
„Este trist că am fost nevoit să plec din propria țară pentru a găsi respectul pe care acasă nu l-am primit niciodată”, spune acesta.
„Cine își cere iertare pentru umilința prin care au trecut acești oameni?”
Cristian Constantinescu critică și schimbarea discursului politic, în condițiile în care, înaintea alegerilor, susține că politicienii își amintesc de problemele oamenilor.
„De fiecare dată când se apropie campaniile electorale, vă aduceți aminte că există un popor. Atunci promiteți, ascultați și spuneți exact ceea ce oamenii vor să audă. După alegeri, însă, oamenii sunt uitați”, afirmă fostul angajat.
Acesta susține că problema nu este doar pierderea propriului loc de muncă, ci faptul că mii de familii au fost afectate de restructurarea sectorului minier și energetic.
„Cel mai mare păcat este că ați distrus viitorul a mii de familii. Ați luat speranța unor oameni care și-au petrecut viața muncind cinstit, în praf, în ploaie, în arșiță și în ger, pentru ca România să aibă energie”, transmite Constantinescu.
Fostul salariat pune sub semnul întrebării și oportunitatea discursului actual privind redeschiderea Grupului 4 de la Turceni.
„Astăzi vorbiți despre redeschidere. Dar cine își cere iertare pentru umilința prin care au trecut acești oameni?”, întreabă acesta.
Cosmin Popescu cere repornirea temporară a Grupului 4
Reacția fostului angajat vine după ce președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Mihai Popescu, a cerut Guvernului și Ministerului Energiei să analizeze de urgență posibilitatea repunerii temporare în funcțiune a Grupului energetic nr. 4 de la Turceni.
Popescu susține că România se confruntă cu un deficit de producție, importuri de energie și presiuni asupra prețurilor și consideră că este necesară evaluarea tuturor capacităților disponibile.
Grupul 4 de la Turceni are o putere instalată de aproximativ 300 MW și a fost retras din exploatare la sfârșitul lunii martie, în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR.
Președintele CJ Gorj afirmă că o parte dintre noile capacități de producție care ar trebui să înlocuiască energia produsă pe bază de cărbune nu sunt încă funcționale.
Popescu cere, printre altele, analizarea urgentă a fezabilității tehnice a repornirii grupului, precum și inițierea unui dialog cu Comisia Europeană pentru identificarea unor eventuale soluții legale care să permită o derogare temporară.
„Nu solicit abandonarea angajamentelor europene asumate de România. Solicit ca acestea să fie aplicate cu realism și responsabilitate, astfel încât securitatea energetică a țării să nu fie afectată în perioada de tranziție”, a transmis Cosmin Mihai Popescu.
Fostul angajat: „Nu mai cred în promisiunile voastre”
Pentru Cristian Constantinescu, însă, discuțiile despre revenirea la energia pe cărbune vin prea târziu pentru oamenii care și-au pierdut locurile de muncă.
„Eu unul nu mai cred în promisiunile voastre. Dar mă doare că sunt încă oameni care vă cred, oameni cărora le dați speranțe, doar pentru ca mai târziu să îi dezamăgiți”, afirmă acesta.
Fostul salariat susține că România nu a pierdut doar mineri și energeticieni, ci și oameni care ar fi vrut să rămână în țară și să muncească pentru familiile lor.
„Poate că România a pierdut niște mineri și energeticieni. Dar, mai grav, a pierdut oameni care și-ar fi dorit să rămână acasă, să muncească cinstit și să-și crească familiile în țara lor. Iar asta nu se repară cu discursuri și promisiuni. Se repară cu fapte”, își încheie Constantinescu mesajul.
