Oamenii de ştiinţă au identificat o planetă solitară cu un apetit feroce. situată în constelaţia Cameleon, la aproximativ 620 de ani-lumină distanţă de Soare, transmite joi Space.com.
Planeta rătăcitoare, numită Cha 1107-7626, există în vastul vid al spaţiului interstelar, departe de căldura oricărei stele.
Planetele rătăcitoare precum aceasta sunt corpuri cosmice care cutreieră galaxia libere, spre deosebire de majoritatea planetelor care fac parte din sisteme stelare. Cele mai multe astfel de planetelor rebele sunt considerate a fi reci şi tăcute. Dar Cha 1107-7626 este diferită.
„Oamenii se pot gândi la planete ca la lumi liniştite şi stabile, dar odată cu această descoperire vedem că obiectele cu masă planetară care plutesc liber în spaţiu pot fi locuri interesante”, a declarat Victor Almendros-Abad, astronom la Observatorul Astronomic din Palermo, Institutul Naţional de Astrofizică (INAF), Italia şi autorul principal al noului studiu, într-un comunicat.
Cu o masă echivalentă cu 5 până la de 10 ori masa planetei Jupiter, Cha 1107-7626 este una dintre planetele plutitoare libere cu cea mai mică masă cunoscută care dispune de un disc de acreţie şi prezintă acreţie activă.
Observaţiile realizate cu VLT al ESO şi cu Telescopul Spaţial James Webb (JWST) al NASA dezvăluie semne revelatoare ale unui sistem complex, aflat în plină evoluţie: exces în infraroşu de la 4 la 12 microni, caracteristici de silicat la 10 microni (similare cu cele din stele şi pitice brune), linii de emisie de hidrocarburi care indică un disc de acreţie bogat în carbon şi semnături multiple de acreţie continuă.
Împreună, acestea fac din Cha 1107-7626 cel mai clar caz de creştere acţionată de un disc de acreţie într-un obiect cu masă planetară – un adevărat exemplu al modului în care planetele rebele se pot construi în întuneric.
„Originea planetelor rebele rămâne o întrebare deschisă: sunt acestea obiectele cu cea mai mică masă formate ca stelele sau planete gigantice ejectate din sistemele lor de naştere?”, se întreabă în comunicat co-autorul studiului, Aleks Scholz, astronom la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie.
Mai mult, planeta Cha 1107-7626 nu creşte într-un ritm lent, constant – ci creşte vertiginos. Echipa a folosit VLT echipat cu spectrograful X-shooter, împreună cu date JWST şi observaţii din arhiva de date a instrumentului SINFONI al VLT, pentru a surprinde planeta în timpul unui „puseu de creştere” sau explozie de acreţie.
Creşterea rapidă a lui Cha 1107-7626 pare să fi fost alimentată de câmpul său magnetic, un proces observat anterior doar la stele. Şi mai surprinzător, chimia discului său s-a schimbat în timpul puseului de creştere, vaporii de apă apărând doar în timp ce acreţia era în curs.
