Tim Friede și-a început experimentul extrem în 2001, într-un moment de disperare, fără să-și imagineze impactul uluitor pe care îl va avea asupra medicinei. După atacurile teroriste din 11 septembrie, americanul din Wisconsin, copleșit de tristețe, s-a închis în subsolul casei și s-a lăsat mușcat de doi dintre cei mai periculoși șerpi din lume. După patru zile în comă, s-a trezit hotărât să meargă mai departe, scrie France Presse.
„Știu cum e să mori din cauza mușcăturii unui șarpe,” a mărturisit Friede, în vârstă de 57 de ani, într-un interviu prin videoconferință. Deși ar fi putut să renunțe definitiv la șerpi, el și-a promis să fie doar mai precaut, continuând însă să se expună la mușcături.
Între 2000 și 2018, Friede a fost mușcat de șerpi veninoși de peste 200 de ori și și-a injectat singur veninul de peste 650 de ori, pentru a-și dezvolta o imunitate completă. Scopul său: să contribuie la dezvoltarea unui antivenin universal, mai eficient decât cele actuale, care protejează doar împotriva unor specii limitate.
Această practică extremă, cunoscută sub numele de mitridatism, se bazează pe ideea de a dobândi imunitate prin expunere controlată la toxine, după exemplul regelui Mitridate cel Mare, care se obișnuia cu otrava pentru a-și salva viața.
Fost mecanic de camioane și autodidact în domeniul șerpilor, Friede a trebuit să lupte ani de zile pentru a fi luat în serios de oamenii de știință. În mai 2025, după un sfert de secol, cercetările bazate pe sângele său au fost publicate în prestigioasa revistă Cell. Studiul arată că anticorpii săi oferă protecție împotriva multor mușcături de șerpi, iar această hiperimunitate ar putea revoluționa tratamentele.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mușcăturile de șarpe cauzează anual circa 138.000 de decese și peste 400.000 de persoane rămân cu sechele grave, în special în zone sărace și izolate.
„Doare de fiecare dată,” recunoaște Friede, care a fost mușcat pentru prima dată la doar cinci ani de un șarpe inofensiv. Fascinația sa pentru reptile l-a făcut să învețe să extragă venin și să-și administreze singur doze controlate, devenind astfel un adevărat „cobai uman”.
Metoda tradițională de fabricare a antiveninului folosește anticorpi produși de cai sau oi imunizate cu doze mici de venin, dar aceasta e eficientă doar pentru anumite specii și poate provoca efecte secundare severe.
În 2017, imunologul Jacob Glanville a descoperit „experimentul” lui Friede și i-a propus colaborarea. „O să vi se pară ciudat, dar mi-ar plăcea să obțin puțin sânge de la dumneavoastră,” i-a spus Glanville.
Rezultatul: un antivenin care combină anticorpi din sângele lui Friede cu un medicament care blochează toxinele, oferind protecție completă la 13 din cele 19 specii testate și parțială pentru alte șase.
Compania Centivax, fondată de Glanville în 2019, dezvoltă un antivenin universal ce ar putea fi disponibil sub forma unei seringi auto-injectabile, revoluționând tratamentul mușcăturilor de șarpe.
Astăzi, Tim Friede lucrează pentru Centivax și este mândru de contribuția sa, chiar dacă regretă că nu mai poate să-și injecteze veninul singur, din motive legale. „Îmi lipsește,” mărturisește el.
