Planeta noastră surprinde din nou comunitatea științifică: ziua de 5 august 2025 a fost cu 1,51 milisecunde mai scurtă decât cele 24 de ore obișnuite, potrivit unui anunț al Serviciului Internațional al Rotației Pământului și al Sistemelor de Referință (IERS), citat de Le Figaro.
Deși această diferență este imperceptibilă pentru oameni, ea are implicații importante pentru sistemele globale de măsurare a timpului și reflectă procese complexe din interiorul și exteriorul planetei.
⏱️ Un nou record, după cel din 2024
Este a doua oară în ultimii doi ani când Pământul stabilește un astfel de record: pe 12 iulie 2024, planeta s-a rotit cu 1,66 milisecunde mai rapid decât durata standard a unei zile. Fenomenul indică o accelerare tot mai pronunțată a rotației planetei, ale cărei cauze exacte rămân parțial necunoscute.
„O zi ideală ar trebui să dureze exact 86.400 de secunde, adică 24 de ore. Însă, de la inventarea ceasurilor atomice în anii 1950, știm că această durată variază în funcție de mai mulți factori,” explică Christian Bizouard, astronom la Observatorul din Paris și director al IERS.
🌗 Ce determină variațiile în rotație?
Printre principalii factori care influențează durata unei zile se numără:
- Poziția Lunii față de ecuatorul Pământului;
- Topirea ghețarilor;
- Mișcările tectonice și activitatea seismică;
- Modificările în nucleul lichid al Pământului;
- Vânturile globale și curenții atmosferici.
Pe timpul verii în emisfera nordică, jet-stream-urile (curenții de aer de mare altitudine) sunt mai slabe, ceea ce permite Pământului să se rotească mai rapid. De asemenea, poziția Lunii influențează distribuția maselor la suprafața planetei, provocând ușoare accelerări sau încetiniri ale rotației.
🌍 De ce contează aceste schimbări?
Accelerarea rotației terestre are implicații directe asupra modului în care măsurăm timpul. În prezent, timpul universal (UTC) este sincronizat cu timpul atomic, dar dacă această tendință de accelerare continuă, ar putea fi necesară introducerea unei secunde intercalare negative – o premieră istorică.
„Dacă se menține ritmul actual, în 2029 am putea fi nevoiți să scădem o secundă din ceasurile oficiale,” notează Bizouard, citat de Le Figaro.
Până acum, au fost adăugate doar secunde intercalare pozitive, pentru a compensa încetinirea naturală a rotației (influțată de îndepărtarea treptată a Lunii). Inversarea acestui trend ar putea crea probleme tehnice serioase, mai ales în domenii critice precum GPS-ul, telecomunicațiile și rețelele informatice.
🔧 Posibile probleme informatice
O secundă negativă ar obliga sistemele informatice să dea timpul înapoi cu o secundă – un scenariu pentru care majoritatea platformelor nu sunt pregătite. De aceea, unii experți susțin că este mai prudent să nu se intervină deloc, întrucât rotația Pământului ar putea reveni la normal, pe termen lung.
Totuși, acest fenomen de accelerare nu poate fi explicat complet doar prin modele atmosferice sau oceanice, susțin geofizicienii. Cea mai probabilă cauză este încetinirea rotației nucleului lichid al Pământului, o zonă esențială pentru generarea câmpului magnetic, dar foarte puțin înțeleasă.
🧊 Încălzirea globală, un factor compensator?
Topirea accelerată a ghețarilor și redistribuirea maselor de apă pe glob ar putea încetini ușor rotația, potrivit cercetătorilor. În teorie, încetinirea ar putea compensa actuala accelerație cu aproximativ 0,5 milisecunde pe zi până în 2100.
La scara timpului geologic, însă, tendința este clară: rotația Pământului încetinește treptat. Acum 2 miliarde de ani, o zi dura doar 20 de ore. În 200 de milioane de ani, astronomii estimează că o zi va avea 25 de ore.
