Popularitatea cancelarului german Friedrich Merz (CDU) a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele luni, iar încrederea germanilor în instituțiile democratice se prăbușește, arată cel mai recent sondaj Deutschlandtrend, realizat de Infratest Dimap pentru ARD-Tagesthemen și WELT.
Potrivit cercetării, doar 27% dintre cetățeni se declară „mulțumiți” sau „foarte mulțumiți” de activitatea lui Merz, în scădere cu șase puncte procentuale față de luna septembrie. În același timp, 77% dintre respondenți spun că sunt „mai degrabă nemulțumiți” sau „deloc mulțumiți” de întreaga guvernare.
„Un climat politic atât de tensionat nu am mai văzut în Germania de ani de zile. Nemulțumirea față de guvern și îndoielile privind democrația cresc simultan”, notează Die Welt, analizând datele sondajului.
Merz, scos din topul celor mai populari politicieni
Cancelarul nu se mai regăsește nici măcar printre primii trei politicieni preferați de germani. Boris Pistorius (SPD), ministrul Apărării, rămâne pe primul loc în topul popularității, urmat de Johann Wadephul (CDU) și Lars Klingbeil (SPD). Merz a mai avut o cotă de încredere atât de scăzută doar în aprilie 2025, când renunțase la promisiunea privind menținerea frânei datoriei publice.
În privința intențiilor de vot, scena politică germană este tot mai fragmentată: CDU/CSU și AfD sunt la egalitate, cu 26% fiecare, în timp ce SPD se menține la 14%, Verzii urcă la 12%, iar Die Linke rămâne la 10%.
Nemulțumirea față de democrație, la un minim istoric
Doar 42% dintre germani mai spun că sunt „mulțumiți” sau „foarte mulțumiți” de felul în care funcționează democrația, în timp ce 56% se declară nemulțumiți – cel mai slab nivel din 1998 încoace.
Diferențele regionale sunt semnificative: 45% dintre vest-germani se declară mulțumiți de democrație, față de doar 31% în est. Susținătorii Verzilor sunt cei mai optimiști (79%), în timp ce doar 9% dintre alegătorii AfD mai cred că sistemul democratic funcționează bine.
O treime dintre respondenți consideră că „extremismul de dreapta” și „populismul de dreapta” reprezintă cea mai mare amenințare la adresa democrației germane. În estul țării, tot mai mulți acuză disfuncționalitatea politică și birocratică drept principalul risc.
Frici externe și poziția față de Israel
În ciuda tensiunilor din estul Europei, temerile privind un posibil atac rusesc asupra altor state europene scad la 63%, cu două puncte mai puțin față de aprilie. Totuși, 54% dintre germani cer o reacție „fermă” a NATO în caz de provocări ale Rusiei.
În privința antisemitismului, doar 40% cred că Germania nu face suficient pentru combaterea acestuia – un procent semnificativ mai mic față de anul trecut. În același timp, 63% dintre germani consideră că reacția militară a Israelului la atacurile Hamas a fost „excesivă”.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (55%) cred că Germania ar trebui să recunoască un stat palestinian, iar această opinie este majoritară în rândul alegătorilor tuturor marilor partide, inclusiv CDU/CSU și SPD.
Germania unită, dar încă inegală
La 35 de ani de la reunificare, percepțiile diferă în continuare între est și vest: 64% dintre vestici și doar 50% dintre estici se declară „mulțumiți” cu nivelul de integrare. Cele mai mari inegalități resimțite rămân în domeniul salariilor și al distribuției averii.
