În timp ce Europa de Sud s-a confruntat luni cu un blackout de proporții, România privește cu teamă spre viitorul său energetic. Surse implicate în negocierile cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) avertizează că închiderea centralelor pe cărbune ar putea lăsa țara în întuneric.
Comisia Europeană insistă pe oprirea lor până în 2025, deși România a cerut o amânare de patru ani. În joc sunt termocentralele Turceni, Rovinari, Ișalnița, Craiova și CET Govora – adică 15% din producția națională de energie. Dacă se opresc, rămânem nu doar fără curent, ci și fără căldură în orașe precum Craiova și Râmnicu Vâlcea.
Oficialii români atrag atenția că Bruxelles-ul cere închiderea, dar nu înțelege realitatea sistemului energetic. „Avem zeci de pagini trimise, dar birocrații care gestionează PNRR nu înțeleg cum funcționează rețeaua de electricitate”, spun sursele. Deși DG Energy cunoaște situația, cei care decid sunt economiștii.
Promisiunile de înlocuire cu centrale pe gaze și parcuri fotovoltaice sunt întârziate grav: proiectele estimate pentru 2024–2026 vor fi gata abia în 2028, în cel mai bun caz. Între timp, riscul de pene crește, mai ales în contextul unui sistem energetic instabil, în care regenerabilele sunt imprevizibile. Vara trecută, România a fost salvată în ultimul moment de bătrânele centrale pe cărbune, pornite în regim de urgență.
Iar dacă energia verde a fost în exces de Paște, când consumul a fost minim, în zilele normale nu e suficientă. Spania are 66% din capacitatea instalată în regenerabile, dar blackout-ul de zilele trecute arată că aceste surse nu pot fi baza unui sistem stabil.
În paralel, ONG-urile de mediu continuă să blocheze proiecte-cheie prin instanțe, inclusiv cel mai mare parc fotovoltaic din țară, la Arad. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune răspicat că nu va închide cărbunele fără alternative viabile și susține că România este deja lider european în reducerea emisiilor – cu 77% mai puțin față de 1990.