Rusia a testat o rachetă de croazieră nuclear-capabilă şi cu propulsie nucleară, denumită 9M730 Burevestnik (denumirea NATO: SSC-X-9 „Skyfall”), a declarat duminică şeful Statului Major rus, generalul Valery Gerasimov, în faţa preşedintelui Vladimir Putin. Potrivit oficialilor ruşi, racheta a zburat aproximativ 15 ore și a parcurs circa 14.000 km în testul efectuat pe 21 octombrie.
Putin a descris arma drept „invincibilă” pentru sistemele actuale şi viitoare de apărare antirachetă, susţinând că aceasta are o rază de acţiune practic nelimitată şi o traiectorie imprevizibilă care o face greu de interceptat. În discursul făcut în uniformă de camuflaj, el a spus că testele cruciale au fost finalizate şi a cerut să înceapă pregătirile pentru etapa finală înainte de desfăşurare.
Ce afirmă Rusia şi cum comentează Occidentul
Ruşii prezintă Burevestnik ca pe un sistem strategic nou, capabil să circumnavigateze scuturile antirachetă prin zbor de durată şi manevre joase. Anunţul marchează, spun analiştii, o nouă etapă de „semnalizare” a puterii militare ruseţi în contextul tensiunilor cu NATO şi SUA.
În Occident, analiştii rămân precauţi şi sceptici în privinţa fezabilităţii practice şi a siguranţei unui astfel de sistem. Criticii subliniază problemele tehnice enorme — greutatea reactorului, protecţia termică, detectabilitatea în zbor subsonic pe durate mari — şi riscurile de mediu: o rachetă propelată de un reactor nuclear ar putea elibera radiaţii în timpul zborului sau, în cazul unei catastrofe, contamina vaste zone terestre sau maritime. Termenul „Cernobîlul zburător” a fost folosit anterior de oficiali şi analişti occidentali pentru a sublinia pericolul unei astfel de tehnologii.
Istoricul testelor şi incidentele asociate
Programul Burevestnik are o istorie problematică: în 2019 o explozie la poligonul de lângă Severodvinsk (Nyonoksa) a dus la decese de personal şi la o creştere temporară a nivelului de radiaţii în zonă, incident care a fost legat — de către experţi occidentali şi investigaţii media — de testarea unor componente ale programului de propulsie nucleară. Acest accident este unul dintre motivele pentru care dezvoltarea sistemului a fost catalogată drept extrem de riscantă.
Context: vizita la Sarov şi calendarul de înzestrare
În august 2025, Vladimir Putin a efectuat o vizită la Sarov — centrul rus de cercetare nucleară şi locul istoric al programului atomic sovietic — în cadrul căreia participanţii au discutat, potrivit relatărilor din presă, despre evoluţiile programului şi despre posibilitatea introducerii în serviciu a unor sisteme noi, inclusiv Burevestnik. Relatări publice şi jurnalişti citaţi de presa rusă au menţionat discuţii discrete legate de accelerarea testelor şi a pregătirilor tehnice.
Reacţii şi implicaţii
- Semnal strategic: Anunţul serveşte, în opinia unor analişti, atât ca demonstraţie de forţă internă (consolidarea imaginii regimului), cât şi ca pârghie diplomatică în raport cu Occidentul.
- Riscuri de securitate şi mediu: Dacă rachetă este efectiv operabilă aşa cum o descrie Kremlinul, aceasta ar modifica calculul disuasiunii; dacă nu, programul rămâne un proiect tehnologic cu numeroase eşecuri şi pericole.
- Credibilitate tehnică: Mai mulţi experţi militari occidentali au remarcat că subsonicul şi durata mare de zbor ar oferi timp suficient pentru detectare şi urmărire, iar profilul „invincibil” al armei este contestat din motive fizice şi de cost-fiabilitate.
Ce urmează
Rusia spune că pregătirile pentru faza finală sunt în curs şi că arma ar putea fi introdusă în arsenal în perioada viitoare; Occidentul va urmări testele şi va continua să evalueze atât capacităţile reale, cât şi riscurile asociate. În paralel, presa şi sursele de securitate vor verifica în mod independent datele de zbor şi eventualele impacturi radiologice care pot apărea ca urmare a testelor.
