Zeci de foști angajați ai Complexul Energetic Oltenia au ajuns, luni, la sediul companiei pentru a cere adeverințe care să ateste că au lucrat în condiții grele de muncă, nu în condiții normale. Este vorba despre salariați care au activat în fostele Termoserv-uri, în perioada în care aceste activități au fost externalizate.
Situația scoate la iveală o nedreptate veche de decenii: deși oamenii au desfășurat aceeași muncă, în aceleași condiții, reorganizările succesive din ultimii 35 de ani – de la fosta Regie a Lignitului la diverse structuri și societăți – au făcut ca unele perioade să fie recunoscute ca muncă în condiții speciale, iar altele nu. Consecința directă: pensii mai mici pentru aceiași ani de muncă grea.
Foștii angajați solicită aceste documente pentru a putea cere recalcularea pensiilor, considerând că au fost nedreptățiți.
Președintele Federația Națională a Muncii, Constantin Crețan, susține că problema a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să dea o decizie unitară.
„E un lucru foarte bun că oamenii încearcă să-și caute dreptul, dar ar trebui să vină sute de angajați, pentru că la Termoserv Rovinari, Craiova și Turceni au lucrat foarte mulți salariați. În instanțe, am câștigat unele procese, dar altele au fost pierdute, pe aceeași speță”, a declarat Constantin Crețan.
Liderul sindical subliniază că externalizarea nu a schimbat natura muncii, ci doar forma juridică a angajatorului:
„Termoserv-ul nu a plecat niciodată din termocentrale. Activitatea a fost aceeași. De aceea, recomand oamenilor să iasă în stradă, la Prefectură și la CEO, pentru a cere aceste adeverințe. Este inadmisibil ca zeci de ani să fie considerați muncă în condiții normale.”
Crețan a adăugat că decizia Înaltei Curți ar trebui să clarifice definitiv situația:
„Înalta Curte trebuie să stabilească dacă această perioadă este sau nu muncă în condiții speciale, așa cum s-a întâmplat și în cazul Legii 197. Eu cred că soluția va fi în favoarea oamenilor, dar nu vrem să mai ajungem în instanțe. CEO ar trebui să elibereze adeverințele fără procese.”
În același context, liderul sindical a criticat și discuțiile privind creșterea vârstei de pensionare, făcând referire la poziția exprimată de Ilie Bolojan:
„Se vorbește despre creșterea vârstei de pensionare la 75 de ani. Cine mai ajunge să se bucure de pensie la această vârstă? Sunt categorii care muncesc în condiții grele și ar trebui să iasă mai devreme la pensie.”
În esență, problema rămâne una de echitate: oameni care au muncit în aceleași condiții cer acum ca legea să îi trateze la fel, indiferent de denumirea companiei sub care au lucrat de-a lungul anilor.
