Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat luni, într-un interviu pentru televiziunea publică WDR, că armele furnizate Ucrainei de către principalii săi aliați occidentali — Germania, SUA, Marea Britanie și Franța — pot fi acum folosite fără restricții de rază de acțiune.
„Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra de acum înainte, de exemplu atacând poziții militare în Rusia (…), ceea ce nu făcea în urmă cu ceva timp, cu câteva excepții. O poate face acum”, a declarat Merz.
Cancelarul a comentat și impasul diplomatic actual, criticând lipsa de reacție a Rusiei la propunerile recente de negociere:
„Este evident că Putin consideră propunerile de discuții o slăbiciune”, a spus el în cadrul unui forum organizat tot de WDR.
„Dacă nici măcar o propunere de reuniune la Vatican nu întrunește aprobarea Rusiei, trebuie să ne pregătim ca acest război să dureze mai mult decât ne-am imaginat.”
Papa Leon al XIV-lea a lansat ideea unei întâlniri de pace găzduite de Vatican, o propunere sprijinită de liderii Ucrainei, SUA și ai aliaților europeni. Totuși, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și-a exprimat vineri scepticismul față de alegerea acestui loc ca potențial cadru de negociere.
Merz a subliniat că în ultimele săptămâni s-au făcut eforturi intense pentru reluarea dialogului diplomatic:
„După aceste trei săptămâni, nimeni nu poate să ne acuze că nu am epuizat toate mijloacele diplomatice posibile.”
În ciuda acestor tentative, negocierile recente ruso-ucrainene — primele de acest tip după 2022 — nu au reușit să genereze o încetare a focului. Între timp, atacurile asupra Ucrainei continuă cu o intensitate alarmantă: în noaptea de duminică spre luni, țara a fost vizată de un număr record de 355 de drone, după un weekend de bombardamente masive.