Tensiunile din Ucraina au atins un nou punct critic: pe 10 mai, președintele Volodimir Zelenski a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, că Ucraina și principalii săi aliați europeni – Franța, Germania, Regatul Unit și Polonia – solicită Rusiei o încetare necondiționată a focului pe toate fronturile, timp de cel puțin 30 de zile, începând cu data de 12 mai.
Zelenski a precizat că această solicitare a fost susținută și de președintele american Donald Trump, într-o convorbire telefonică comună avută înaintea conferinței. Potrivit liderilor prezenți la Kiev, armistițiul ar trebui să fie complet – pe uscat, pe mare și în aer – și monitorizat internațional pentru a garanta respectarea lui.
„Acest armistițiu este un pas necesar către un acord de pace real și durabil”, a declarat Zelenski, adăugând că Ucraina este deschisă discuțiilor directe cu Rusia în cazul în care focul este oprit.
Premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz au fost categorici: nicio relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei nu va fi luată în calcul fără pași concreți spre pace. În plus, liderii europeni au avertizat că, în cazul în care Rusia refuză armistițiul, vor fi impuse sancțiuni și mai dure, în special asupra sectorului energetic și bancar.
În replică, președintele rus Vladimir Putin a venit cu o contraofensivă diplomatică. Într-un discurs rostit în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ceremoniile dedicate Zilei Victoriei, Putin a anunțat că este deschis la reluarea negocierilor directe cu Ucraina și a propus organizarea acestora pe 15 mai, la Istanbul.
Totuși, Kremlinul a refuzat ideea unei încetări necondiționate a focului pe o durată de 30 de zile, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov afirmând că o astfel de măsură ar avantaja Kievul. Putin a insistat că Rusia nu a întrerupt niciodată dialogul și că este gata pentru negocieri fără condiții prealabile, dar a criticat Occidentul pentru susținerea prelungirii conflictului.
Deși propunerile de pace curg de ambele părți, linia frontului rămâne activă. Zelenski respinge ideea unor armistiții simbolice – precum cele ocazionale din perioada sărbătorilor – considerându-le „teatru” în contextul intensificării atacurilor rusești.
Într-un peisaj geopolitic fragil, ambele tabere par să joace cartea diplomației, dar cu mize radical diferite. În timp ce Europa și SUA cer o încetare clară a ostilităților, Kremlinul pare mai interesat de o reluare a dialogului în propriile condiții.
