Comisia Europeană urmează să prezinte, joi, 17 septembrie, proiectul legislativ denumit KIDS Act. Această inițiativă vizează introducerea unei vârste minime comune la nivelul Uniunii Europene pentru accesul copiilor la rețelele sociale, în contextul eforturilor de a reduce riscurile la care sunt expuși minorii în mediul online.
Conform documentelor pregătitoare analizate de POLITICO, noile reglementări nu se vor limita la platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook. Domeniul de aplicare va include și serviciile de partajare video, jocurile online, chatboții bazați pe inteligență artificială și aplicațiile de tip „AI companion”. Instrumentele cu scop strict educațional vor fi exceptate.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, a confirmat luni că propunerea va fi făcută publică joi.
O modificare esențială pregătită de Bruxelles constă în stabilirea unui prag unic de vârstă, valabil în toate cele 27 de state membre, înlocuind abordarea actuală în care fiecare guvern încearcă să implementeze reguli naționale distincte.
Valoarea exactă a acestui prag nu este încă publică în documentele consultate, iar textul poate suferi ajustări până la lansarea oficială.
Subiectul a devenit recent o prioritate sensibilă în agenda digitală a UE. Într-o scrisoare din 29 august, președintele francez Emmanuel Macron i-a solicitat Ursulei von der Leyen să sprijine interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, după ce inițiativa Franței de a impune restricții proprii a întâmpinat dificultăți constituționale.
La nivel european s-a discutat și o abordare graduală. Conform Reuters, în iulie, experții consultați de Comisie au evaluat un sistem prin care copiii sub 13 ani ar avea un acces limitat și supravegheat, iar restricțiile s-ar relaxa treptat odată cu creșterea vârstei.
Documentele pregătitoare includ principiul „safe by design” (sigur din proiectare), care prevede ca produsele digitale destinate minorilor să fie concepute inițial pentru a minimiza riscurile.
Această cerință ar putea afecta funcționalități precum sistemele de recomandare, notificările, redarea automată a conținutului și mecanismele de menținere a utilizatorilor pe platformă, considerate factori care pot genera comportamente compulsive.
Tema este deja sub investigație la nivel european. Anul acesta, autoritățile și organizațiile pentru drepturi digitale au intensificat solicitările adresate marilor platforme privind mecanismele de design considerate adictive.
Noua legislație va include și instrumente suplimentare destinate părinților și tutorilor.
KIDS Act se va aplica și chatboților AI și aplicațiilor de tip „AI companion”, servicii create pentru conversații de lungă durată și care, în unele cazuri, simulează o relație personală sau emoțională cu utilizatorul.
Prin această măsură, Bruxelles încearcă să reglementeze o categorie de servicii aflată în rapidă expansiune, care nu exista la această scară la momentul elaborării principalelor norme europene pentru platformele digitale.
Instrumentele digitale utilizate exclusiv în scop educațional vor rămâne exceptate.
Comisia intenționează să stabilească o nouă arhitectură de aplicare a legii, similară cu cea introdusă prin Digital Services Act (DSA) și AI Act.
Pentru companiile și serviciile considerate cu risc ridicat, Bruxelles ar putea prelua un rol central în procesul de supraveghere.
Documentele analizate menționează și posibilitatea introducerii unor taxe de supraveghere achitate de companiile vizate, după un model deja existent în legislația digitală europeană.
Detaliile referitoare la sancțiuni, autoritățile responsabile și modalitățile prin care platformele vor dovedi conformitatea vor fi clarificate în propunerea oficială.
În aprilie, Ursula von der Leyen a anunțat că instrumentul european de verificare a vârstei este pregătit din punct de vedere tehnic. Acesta este conceput pentru telefoane și computere și permite utilizatorilor să își confirme vârsta fără ca platforma să aibă acces la toate datele din actul de identitate.
Peste 10 țări europene au adoptat sau analizează în prezent limite de vârstă pentru rețelele sociale, majoritatea propunerilor situând pragul între 13 și 16 ani.
Parlamentul European s-a pronunțat anterior în favoarea unui prag de 16 ani, deși această poziție nu constituie în prezent o legislație obligatorie la nivelul UE.
Presiunea pentru noi reglementări a crescut în urma publicării datelor privind timpul petrecut de adolescenți în mediul digital.
Un sondaj prezentat de Comisia Europeană în iunie a indicat că tinerii din UE petrec, în medie, aproximativ 4,5 ore online într-o zi de școală și peste șase ore pe zi în weekend. Comisia a identificat o corelație între vârsta la care copiii încep să utilizeze rețelele sociale și timpul total petrecut în fața ecranelor.
În iulie, grupul special de experți înființat de Ursula von der Leyen pentru siguranța copiilor online și-a prezentat raportul final. Acesta a abordat aspecte precum un prag comun european de vârstă pentru social media, efectele rețelelor sociale, jocurilor și instrumentelor AI asupra copiilor, precum și responsabilitatea companiilor tehnologice.
KIDS Act va transforma o parte din aceste recomandări într-o propunere legislativă concretă.
Textul care va fi prezentat joi nu va intra în vigoare imediat. Propunerea Comisiei va trebui negociată și aprobată de Parlamentul European și de statele membre în cadrul Consiliului UE, proces care va deschide dezbateri importante atât privind vârsta minimă, cât și modalitățile de verificare a acesteia.
