Un adolescent de 17 ani din Olanda a trecut printr-o experiență neobișnuită după o intervenție chirurgicală ortopedică de rutină. Băiatul, vorbitor nativ de olandeză, a fost internat în 2022 pentru o operație la genunchi, în urma unei accidentări suferite în timpul unui meci de fotbal. Operația a decurs fără probleme, însă la trezirea din anestezie, tânărul i-a uimit pe toți.
Deși intervenția chirurgicală a fost considerată un succes, adolescentul s-a trezit vorbind fluent engleza cu accent american și susținea că se află în Utah, Statele Unite. Ceea ce a șocat și mai mult a fost faptul că nu-și mai recunoștea părinții și nu mai înțelegea deloc limba maternă.
O revenire treptată
După aproximativ 18 ore, băiatul a început să înțeleagă din nou limba olandeză, însă continua să comunice exclusiv în engleză. Abia a doua zi, în urma unei vizite din partea prietenilor, a început să-și recapete abilitatea de a vorbi în olandeză.
A fost externat la trei zile după operație, iar medicii, intrigați de caz, au început să cerceteze fenomenul. După o analiză a literaturii de specialitate, au stabilit că pacientul a suferit temporar de așa-numitul sindrom al limbii străine (Foreign Language Syndrome – FLS), o afecțiune neurologică extrem de rară.
Ce este sindromul limbii străine și cum se manifestă
Sindromul limbii străine (FLS), alături de sindromul accentului străin (FAS), reprezintă afecțiuni neurologice rare, în care pacientul fie începe să vorbească o limbă străină necunoscută anterior (FLS), fie vorbește limba maternă cu un accent străin (FAS). Aceste tulburări pot afecta ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea sunetelor și accentul silabelor, fiind adesea cauzate de traumatisme craniene, accidente vasculare cerebrale, tumori sau hemoragii cerebrale.
Se consideră că aceste sindroame sunt asociate cu afectarea zonei Broca din creier – o regiune aflată în lobul frontal, esențială pentru exprimarea verbală coerentă.
Un caz extrem de rar
De la identificarea oficială a sindromului în 1907 de către neurologul francez Pierre Marie, au fost documentate doar aproximativ 100 de cazuri confirmate în lume. Cazul adolescentului olandez ar putea fi primul raportat în mod oficial la această vârstă, experții menționând că FLS este extrem de rar întâlnit la copii sau adolescenți. În total, doar opt cazuri similare au fost raportate până acum.
Adolescentul a fost supus unei evaluări complete din punct de vedere fizic și mental. Neurologii nu au descoperit nicio anomalie și, prin urmare, nu au considerat necesare investigații suplimentare precum EEG-ul sau imagistica cerebrală. A fost externat a doua zi după trezire.
Recuperare completă în câteva săptămâni
La trei săptămâni după externare, la un control psihiatric ambulatoriu, adolescentul nu mai prezenta dificultăți de comunicare în limba maternă. Nu a acuzat simptome neurologice, tulburări senzoriale, modificări de dispoziție sau anxietate. La controalele ulterioare, efectuate la două, cinci și zece luni după operație, nu au mai fost identificate simptome noi.
Ce rol ar putea juca anestezia
Un studiu publicat în 2024 în Journal of Oral and Maxillofacial Surgery sugerează că anestezia ar putea perturba temporar comunicarea între diferitele regiuni ale creierului, inclusiv în zona responsabilă cu limbajul. În unele cazuri rare, această dereglare poate duce la manifestări neurologice bizare, cum ar fi FLS.
Deși mecanismele exacte nu sunt pe deplin înțelese, se presupune că anestezia prelungită poate induce confuzie și dezorientare, afectând capacitatea de vorbire și înțelegere a limbii materne.
Astăzi, adolescentul duce o viață normală, însă cazul său rămâne unul de referință în literatura medicală. Medicii subliniază că acest episod demonstrează cât de puțin cunoaștem despre felul în care creierul uman procesează limbajul și cât de fragile pot fi aceste mecanisme în fața unor factori aparent banali, cum ar fi anestezia.
