Complexul Energetic Oltenia trebuia să primească aproape 900 de milioane de lei de la statul român, însă banii nu au ajuns în conturile companiei. Este una dintre principalele acuzații lansate de Victor Banța, membru al Consiliului de Supraveghere al CEO, care atrage atenția că societății i se cere să se restructureze, să investească și să țină în viață Sistemul Energetic Național, în timp ce resursele financiare asumate de stat întârzie să apară.
Potrivit lui Victor Banța, prin OUG 21/2022, statul român și-a asumat participarea la majorarea capitalului social al Complexului Energetic Oltenia cu echivalentul în lei al 180 de milioane de euro.
Suma aferentă aportului și primei de emisiune a ajuns la aproximativ 891 de milioane de lei.
Problema este că, susține Banța, acești bani nu au fost virați companiei.
CEO a cerut în instanță plata sumei de 891.089.121 de lei, însă Tribunalul București a respins, în iulie 2026, cererea formulată de companie pe calea ordonanței de plată.
„Statul român și-a asumat această contribuție. Și-a respectat angajamentul?”, este întrebarea ridicată de Victor Banța.
Membrul Consiliului de Supraveghere subliniază că banii nu ar fi însemnat automat profit pentru CEO, însă ar fi oferit companiei o gură importantă de oxigen financiar.
„Capitalul nu este venit, dar aportul de capital ar fi însemnat un plus de reziliență financiară: lichiditate, capacitate de finanțare și resurse pentru investiții”, afirmă Banța.
Iar situația devine și mai complicată dacă este pusă lângă alte sute de milioane de lei.
În 2025, Complexul Energetic Oltenia a avut cheltuieli de peste 2 miliarde de lei cu certificatele de CO₂, iar potrivit datelor prezentate de Guvern, compania nu a primit un grant de 425,8 milioane de lei, prevăzut pentru anul 2025 în mecanismul de ajutor de stat destinat finanțării achiziției certificatelor.
În același timp, CEO trebuie să finanțeze funcționarea curentă, restructurarea, investițiile în noile capacități și costurile sociale ale tranziției.
„Când sute de milioane de lei prevăzute în mecanismul financiar al restructurării nu sunt puse la dispoziția companiei, consecința economică inevitabilă este creșterea presiunii asupra resurselor financiare necesare funcționării și investițiilor”, spune Banța.
Întrebarea rămâne una extrem de simplă: dacă statul cere CEO să finanțeze prezentul, să construiască viitorul și, în același timp, să fie disponibil pentru securitatea energetică a României, de unde ar trebui să vină banii?
