Miercuri, în zori, autoritățile germane au declanșat o amplă operațiune polițienească la nivel național, vizând 170 de persoane suspectate de răspândirea discursului instigator la ură sau de insultarea politicienilor pe internet. Raidurile, lansate la ora 6 dimineața, au inclus percheziții în locuințe, confiscarea de computere, telefoane și tablete.
Operațiunea, coordonată de Biroul Federal de Poliție Criminală (BKA), se bazează pe noul paragraf 188 din Codul Penal german, care prevede sancțiuni pentru insulte și atacuri digitale împotriva persoanelor publice.
Ministrul de Interne al landului Renania de Nord-Westfalia, Herbert Reul (CDU), a declarat:
„Piromanii digitali nu trebuie să se poată ascunde în spatele telefoanelor mobile sau computerelor.”
Statul său a fost responsabil pentru 14 din cele aproximativ 130 de cazuri din această „zi națională de acțiune” împotriva așa-numitelor postări de ură. Deși inițiativa se dorește o reacție fermă la creșterea radicalismului online, ea a stârnit numeroase controverse privind libertatea de exprimare.
Derapaje în aplicare?
Criticii spun că aceste legi – și aplicarea lor – devin tot mai represive. Cazuri precum cel al pensionarului Stefan Niehoff, căruia i-a fost percheziționată locuința după ce l-a numit pe fostul ministru al Economiei, Robert Habeck, „idiot”, au generat reacții intense în spațiul public. Deși statul a renunțat ulterior la acuzația inițială, Niehoff a fost totuși condamnat pentru retweet-uri considerate instigatoare, deși erau postări anti-naziste.
Alte cazuri amintesc de oameni percheziționați pentru critici aparent banale, cum ar fi afirmația că un politician era „beat” sau pentru hashtaguri controversate. Un adolescent de 14 ani a fost vizat anul trecut pentru un mesaj pe TikTok care conținea fraza „Totul pentru Germania” – o expresie interzisă pentru conotațiile sale istorice.
Sprijinul și contradicțiile autorităților
Reul a precizat că trebuie făcută o distincție clară între libertatea de opinie și discursul de ură:
„Ceea ce nu este acceptabil în viața reală, nu este potrivit nici online. Este timpul pentru mai multă atitudine, atât offline, cât și online.”
Însă această linie se dovedește uneori dificil de tras. Ministerul Federal de Interne a fost recent criticat dur după ce a interzis revista Compact Magazine și a efectuat raiduri asupra redacției și editorului publicației. Săptămâna aceasta, o instanță federală a declarat că interdicția a fost neconstituțională și că a încălcat libertatea presei.
O parte dintre plângerile care au dus la acțiunile poliției provin din centre de raportare private, adesea apropiate ideologic de stânga, care semnalează postări suspecte către autorități. În 2023, aceste centre au transmis peste 10.700 de sesizări, de patru ori mai multe decât în 2021.
Deși majoritatea cazurilor vizează conținut extremist de dreapta, o parte implică și ideologii de stânga sau extremism religios. Chiar și lideri politici precum Alice Weidel (AfD) au depus plângeri în baza noii legislații, deși nu există indicii că acestea au dus la percheziții.
