Începând cu 1 iulie 2025, Danemarca a devenit cea mai recentă țară nordică care introduce serviciul militar obligatoriu pentru femeile care împlinesc 18 ani, urmând astfel exemplul Norvegiei și Suediei. Măsura este justificată de autorități ca un răspuns necesar la intensificarea tensiunilor din Europa de Est și ca un pas major către egalitatea de gen într-un domeniu perceput tradițional ca fiind dominat de bărbați.
Pentru tinere precum Minna Yokoyama Hansen, elevă de liceu din Vamdrup, această schimbare are sens: „Este perfect logic. Dacă vorbim de egalitate, ea trebuie să existe la toate nivelurile. Cred că femeile sunt la fel de competente ca bărbații în serviciul militar”, a declarat ea pentru postul danez TVSyd.
Tinerele apte vor participa, ca și bărbații, la Forsvarets Dag („Ziua Apărării”), unde vor fi supuse unor examinări medicale și interviuri. În funcție de rezultatele acestora, vor intra într-o loterie națională care va decide cine va fi efectiv reținută. Statul estimează că vor fi selectate anual între 4.000 și 5.000 de recrute, în funcție de capacitatea operațională a armatei.
Programul militar include cinci luni de instruire de bază, urmate de șase luni de activitate în una dintre cele trei ramuri ale armatei – forțele terestre, marine sau aeriene – ori în comandamentele speciale. Toate pozițiile sunt remunerate, iar participarea se face în aceleași condiții ca pentru bărbați.
O măsură controversată
Deși inițiativa este prezentată ca o victorie a echității de gen, măsura a atras critici dure din partea organizațiilor feministe și a experților în egalitate de șanse. ONG-ul Dansk Kvindesamfund (Societatea Femeilor Daneze) consideră că impunerea serviciului militar obligatoriu pentru femei nu este o dovadă autentică de egalitate. „O armată națională ar trebui să fie formată din persoane care aleg în mod liber să servească. Nimeni nu ar trebui forțat să o facă”, a transmis organizația într-un comunicat.
Problema centrală invocată de vocile critice este siguranța femeilor în mediul militar. Potrivit unui raport al Ministerului Apărării publicat în 2024, peste jumătate dintre recrutele voluntare au raportat comportamente sexuale nedorite sau cazuri de hărțuire. Totodată, un audit intern a identificat 66 de plângeri grave privind agresiuni sau discriminări împotriva femeilor soldat.
„Nu este corect ca femeile să fie obligate să intre într-un sistem în care există încă o cultură macho și un risc real de abuzuri”, a declarat Henriette Laursen, directoarea KVInfo – Centrul Național pentru Cercetare în Egalitatea de Gen.
Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a recunoscut aceste probleme și a promis toleranță zero față de hărțuire, dar și măsuri pentru a crea un mediu sigur. Totuși, timpul este scurt – primele femei conscripționate urmează să fie înrolate în august 2026.
Doar 5% dintre femeile voluntare rămân în armată
În prezent, aproximativ 25% dintre recruții voluntari sunt femei, însă doar 5% dintre ele decid să continue o carieră militară după finalizarea serviciului. Această cifră reflectă, spun specialiștii, nu lipsa de interes, ci lipsa unui mediu sigur și motivant în cadrul armatei.
Karen Philippa Larsen, președinta Asociației Femeilor Veterane, avertizează că schimbările reale de mentalitate nu se pot face peste noapte. „Este nevoie de mult timp pentru a transforma cultura militară într-una incluzivă. Nu poți impune egalitatea doar pe hârtie. Trebuie să creezi un spațiu în care femeile să fie respectate și protejate.”
Concluzie
În ciuda intențiilor declarate de a promova egalitatea și de a consolida apărarea națională, Danemarca se confruntă cu provocări serioase în implementarea echitabilă a conscripției pentru femei. De la protejarea drepturilor recruților la reformarea culturii interne a armatei, autoritățile daneze au la dispoziție puțin peste un an pentru a dovedi că această măsură nu este doar un gest simbolic, ci un pas real spre un sistem militar modern și echitabil.
