Un specialist din industria energetică avertizează că planul de închidere a grupurilor pe cărbune până în 2026 riscă să destabilizeze piața și să ducă la creșteri de prețuri și facturi mai mari la energie. În paralel, autoritățile mizează pe noua centrală pe gaze de la Mintia, însă realitatea din teren arată că proiectul nu este încă pregătit pentru producție la capacitate maximă.
Declarațiile vin în contextul unei investiții strategice de 1,2 miliarde de euro, considerată esențială pentru securitatea energetică a României.
Investiția de la Mintia: 1.700 MW promiși, dar producția întârzie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că centrala de la Mintia ar putea deveni operațională începând cu octombrie 2026, proiectul fiind declarat strategic.
Datele oficiale arată:
- capacitate instalată: 1.700 MW
- aproximativ 20% din producția națională de energie
- investiție totală: 1,2 miliarde euro
👉 Obiectivul Guvernului este clar: reducerea importurilor de energie și scăderea prețurilor pentru populație și firme.
Realitatea din șantier: „Nu poți porni centrala la cheie”
În contrast cu optimismul oficial, specialiștii din teren atrag atenția că lucrurile sunt mult mai complicate.
👉 Potrivit acestora, etapa anunțată drept „pornire” reprezintă doar:
- teste tehnice
- verificări mecanice
- probe de automatizare
Nu înseamnă producție reală de energie la capacitate maximă.
Problema majoră: lipsa sistemului complet reduce eficiența și crește costurile
Un element critic îl reprezintă cazanele recuperatoare (HRSG), esențiale pentru funcționarea în ciclu combinat.
Fără acestea:
- randamentul scade semnificativ
- costurile de producție cresc
- energia devine mai scumpă
👉 Practic, centrala ar funcționa „la jumătate de capacitate”, ceea ce ar putea afecta direct prețurile din piață și facturile consumatorilor.
Citește și: Decizie controversată la Complexul Energetic Oltenia. Compania pierde, transportatorii câștigă!
Închiderea cărbunelui în 2026: risc pentru sistemul energetic
Specialiștii avertizează că eliminarea rapidă a grupurilor pe cărbune ar putea crea un deficit:
- centralele pe gaze nu sunt încă finalizate complet
- producția nu poate fi preluată integral
- crește dependența de importuri de energie
👉 În acest context, termocentrale precum Rovinari rămân „plămânii” sistemului energetic național.
Etape lungi până la funcționare completă
Chiar dacă unele turbine ar putea fi pornite în 2026, finalizarea completă a proiectului implică:
- montaj tehnic complex
- teste hidraulice și de siguranță
- probe la rece și la cald
- integrarea în sistemul energetic
👉 Specialiștii estimează că funcționarea completă ar putea fi atinsă abia în 2027.
Impact economic: ce înseamnă pentru populație și companii
Situația are implicații directe asupra economiei:
- risc de creștere a facturilor la energie
- presiune pe costurile firmelor
- impact asupra inflației și competitivității economice
În lipsa unei tranziții echilibrate, România ar putea:
- importa energie mai scumpă
- pierde stabilitate în sistem
- afecta investițiile industriale
Concluzie: investiții mari, dar tranziție riscantă pentru prețuri și securitate energetică
Proiectul Mintia rămâne unul esențial pentru viitorul energetic al României, însă diferența dintre promisiuni și realitatea tehnică ridică semne de întrebare.
👉 Închiderea centralelor pe cărbune înainte ca noile capacități să fie complet funcționale ar putea duce la:
- prețuri mai mari la energie
- facturi crescute pentru consumatori
- dependență de importuri
În următorii ani, echilibrul dintre investiții, producție și siguranță energetică va fi decisiv pentru economia României.
https://www.facebook.com/lautgjiu/posts/pfbid02UtHFKsrtMGzvz9yJCqCXtpsGPVSmX7igpkKn4VG6EtmGRd78v3Kzyj15XgZh8iPpl
