Ministerul britanic al Apărării se confruntă cu un potențial val de procese și cu o notă de plată estimată la peste 1 miliard de lire sterline, în urma unei breșe majore de securitate care a dezvăluit identitatea a zeci de mii de afgani ce au colaborat cu forțele britanice în timpul conflictului din Afganistan. Incidentul a avut loc în februarie 2022, când un soldat din Forțele Speciale a distribuit accidental o listă care conținea informații sensibile despre 18.714 persoane care solicitaseră evacuarea în Regatul Unit după ce talibanii au recucerit Afganistanul în 2021.
Lista conținea date personale, locații, informații despre colaborarea cu armata britanică, susținători din rândul parlamentarilor sau serviciilor secrete, dar și o rută secretă de evacuare. Gravitatea situației a fost ascunsă publicului pentru aproape un an, după ce Guvernul britanic a emis un ordin de blocare a informațiilor în august 2023, ridicat abia recent de Înalta Curte.
Acum, peste 900 de afgani, considerați a fi pe așa-numita „listă de ucidere” a talibanilor, sunt pregătiți să dea în judecată Ministerul Apărării. Potrivit avocatului Adnan Malik, de la firma Barings Law din Manchester, sumele cerute pentru despăgubiri ar putea depăși „cinci cifre” pentru fiecare caz, ceea ce ridică valoarea totală potențială a compensațiilor la peste 1 miliard de lire. Malik a subliniat că victimele nu au fost doar expuse riscului financiar, ci și amenințărilor reale de moarte, unele dintre ele deja concretizate.
Guvernul a încercat să limiteze accesul presei la informații printr-un ordin de interdicție care a fost aplicat sub pretextul protejării securității afgani evacuați. Fostul secretar al Apărării, Sir Ben Wallace, a declarat că a cerut un ordin temporar, de patru luni, însă acesta a fost extins ulterior în mod inexplicabil sub mandatul lui Grant Shapps, care nu a comentat încă situația.
În replică, Ministerul Apărării a transmis că suma de 1 miliard de lire este „pură speculație” și a precizat că va contesta în instanță orice cerere de despăgubire. Potrivit unui purtător de cuvânt: „Vom face tot posibilul pentru a ne apăra împotriva oricăror cereri și le vom contesta cu fermitate”.
Între timp, talibanii au confirmat că dețin de ani de zile lista scursă online, și că au format o unitate specială pentru a-i urmări pe cei vizați. Informațiile sugerează că membrii familiilor celor aflați pe listă au fost vizitați și interogați.
Pentru a limita efectele breșei, în 2023, guvernul britanic a lansat un pod aerian secret, sub numele de cod Operațiunea Rubific, evacuând aproximativ 4.500 de persoane în Regatul Unit. În total, peste 34.000 de afgani au fost relocați în Marea Britanie după preluarea puterii de către talibani, cu planuri de a crește numărul la 43.000. Costul total estimat al acestor relocări se ridică deja la 7 miliarde de lire sterline.
Într-un climat tensionat politic, liderul Reform UK, Nigel Farage, a susținut că printre cei aduși în Marea Britanie s-ar afla „infractori sexuali condamnați”, afirmație criticată de liderii laburiști și conservatori care i-au cerut dovezi. Secretarul Apărării, John Healey, a respins acuzațiile și a reiterat că toți evacuații au fost atent verificați.
Între timp, presiunea publică crește. O petiție lansată de Zia Yusuf, șeful Departamentului de Eficiență Guvernamentală din cadrul Reform UK, cere lansarea unei anchete independente, condusă de un judecător, pentru a stabili cine este responsabil de deciziile care au dus la compromiterea securității colaboratorilor afgani.
