Elveția, una dintre cele mai atractive destinații din lume pentru miliardari și pentru cei care își protejează averile, ar putea face un pas neașteptat: introducerea unei taxe uriașe pe moștenire, prezentată drept soluție pentru combaterea crizei climatice. Țara, recunoscută mai degrabă pentru stabilitatea sa financiară decât pentru taxe mari, va supune duminică la vot o propunere care a stârnit atât controverse, cât și îngrijorări în rândul mediului de afaceri.
Inițiativa aparține organizației de tineret a Partidului Social Democrat, Jeunesse Socialiste, care solicită impozitarea drastică a marilor averi. Propunerea prevede o taxă de 50% pentru moștenirile sau dispozițiile testamentare ce depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (aproximativ 53,5 milioane de euro). Măsura ar urma să direcționeze fondurile către proiecte menite să combată schimbările climatice.
Deși dezbaterea a fost intensă, șansele ca inițiativa să treacă sunt extrem de mici. Un sondaj recent realizat de Tamedia/20 Minuten arată că 75% dintre alegători intenționează să respingă propunerea – un procent în creștere față de 67% în luna octombrie.
Cu toate acestea, unii experți atrag atenția că simpla existență a referendumului ar putea afecta imaginea Elveției ca paradis fiscal. Țara deține cel mai mare și competitiv sector de administrare privată a averilor la nivel global, gestionând active internaționale evaluate la 2,2 trilioane de euro, potrivit unei analize Deloitte. Poziția sa este însă provocată de competitori precum Singapore și Regatul Unit.
„Unii indivizi înstăriți ar fi amânat planurile de a se muta în Elveția din cauza acestei inițiative. Totuși, aceste dovezi se bazează în principal pe relatările consultanților fiscali, ceea ce face dificilă evaluarea dimensiunii sau semnificației”, a declarat Isabel Martinez, cercetător principal la Institutul Economic Elvețian KOF din cadrul ETH Zurich.
Indiferent de rezultatul votului, dezbaterea a readus în prim-plan o temă sensibilă pentru una dintre cele mai prospere economii ale lumii: cât de mult ar trebui contribuit la binele public și cine ar trebui să poarte povara financiară în lupta împotriva schimbărilor climatice.
