Construcția noilor termocentrale pe gaze din România, considerate esențiale pentru decarbonizare și pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, avansează sub așteptări. Din aproape 4.000 MW promiși de autorități pentru intervalul 2027–2028, este probabil ca doar aproximativ 2.000 MW să fie funcționali la acel moment.
Deși finanțarea este asigurată prin PNRR, Fondul de Modernizare și investiții private, principalele blocaje țin de capacitatea administrativă, întârzierile în licitații și nerespectarea termenelor de execuție.
La începutul lui 2026, singurele evoluții pozitive sunt la Iernut și Mintia. Termocentrala Iernut, cu o capacitate de 430 MW, este finalizată în proporție de 95% și ar putea fi pusă în funcțiune la finalul anului, după o întârziere de aproape cinci ani. Proiectul este derulat de Romgaz, care a preluat rolul de antreprenor general.
La Mintia, cea mai mare investiție privată din sectorul energetic românesc, lucrările avansează rapid. Centrala, dezvoltată de Mass Global Energy Rom, va avea 1.700 MW și ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2026, devenind cea mai mare centrală pe gaze din Uniunea Europeană.
În schimb, proiectele din Oltenia sunt puternic întârziate. La Ișalnița (850 MW), deși există un partener selectat, Petrom, lucrările nu au început. La Turceni (475 MW), proiectul se află într-un stadiu și mai incipient, fără progrese concrete.
În prezent, România se bazează pe aproximativ 2.000 MW capacități pe gaze cu pornire rapidă, dintre care 800 MW la centrala Brazi (Petrom), restul fiind la ELCEN București și alte CET-uri. Întârzierile proiectelor noi mențin presiunea pe sistemul energetic și cresc dependența de importuri în perioadele de vârf de consum.
