O știre importantă a trecut aproape neobservată în presa românească, pe fondul disputelor legate de alegerile prezidențiale. Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a înaintat marţi, 4 martie, Comisiei Europene, iniţiativa sa cetăţenească privind autonomia ținutului. Pe 10 martie, sute de persoane s-au adunat la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureș, unde au cerut în unaniminate autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, printr-o petiție depusă la Instituția Prefectului Mureș. Petiția a fost trimisă președintelui interimar Ilie Bolojan, Guvernului și Parlamentului. Cu toate acestea, nu pare a fi un subiect pe ordinea de zi a guvernanților.
Iniţiativa cetăţenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi durabilitatea culturilor regionale” se referă la articolul 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care enumeră regiunile UE cărora politica de coeziune a UE le acordă o atenţie deosebită.
Consiliul Naţional Secuiesc a validat semnăturile încă din decembrie 2021, fiind vorba despre 1.269.352 de semnături valide colectate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul a depăşit pragul minim în opt state membre ale UE: Belgia, Croaţia, Irlanda, Lituania, România, Slovacia, Spania şi Ungaria. A depus petiția acum, așteptând constituirea noului Parlament European.
Balázs Izsák, președintele CNS, a spus că iniţiativa a fost depusă pe cale digitală, prin încărcarea datelor necesare pe site-ul iniţiativei cetăţeneşti. Va urma perioada de verificare, apoi o audienţă la comisarul UE competent, iar în final o audiere în plen. Asta s-a întâmplat pe 4 martie 2025.
Revenind la petiția semnată pe 10 martie de sute de secui și trimisă autorităților române, aceasta se referă în clar la autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.
„Azi, 10 martie 2024, noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime. Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc, şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării”, se arată în petiţie.
Potrivit semnatarilor, autonomia reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
„Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor”, se mai subliniază în document.
Petiţia mai precizează că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993, care prin acest angajament a devenit obligatoriu, iar Hotărârea 1334/2003 „recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne”, respectiv pentru ameliorarea lor.
S-a mai solicitat ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune, iar România să adopte, înaintea aderării la zona Schengen, reglementările legale legate de acestea.
Preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania, deputatul Zakarias Zoltan, a afirmat că doleanţele autonomiste ale secuilor sunt un deziderat firesc şi că există numeroase modele în Uniunea Europeană.
