Suspendarea Sistemului Național Antigrindină continuă să împartă fermierii din județul Mehedinți în două tabere. În timp ce unii agricultori cer reluarea urgentă a activității stațiilor de lansare, de teamă că grindina le poate distruge culturile, alții consideră că oprirea sistemului este benefică și susțin că intervențiile antigrindină ar putea influența formarea precipitațiilor.
Sistemul nu mai este operațional din anul 2024, iar discuțiile privind oportunitatea reluării sale sunt departe de a se încheia. În Mehedinți, subiectul a devenit unul sensibil mai ales pentru fermierii din zonele agricole afectate în ultimii ani de fenomenele meteo extreme.
Unul dintre agricultorii care susțin reluarea activității este Vasile Robu, din Rogova. Acesta consideră că sistemul de protecție împotriva grindinei este necesar și că infrastructura existentă ar trebui folosită, nu lăsată să se degradeze.
De cealaltă parte, fermierul Cornel Stroescu, din Gârla Mare, susține menținerea suspendării. În opinia sa, problema principală pentru agricultură în această perioadă este lipsa precipitațiilor, iar fermierii trebuie să aibă posibilitatea de a-și proteja culturile prin asigurări.
Disputa este alimentată și de modul în care agricultorii interpretează efectele rachetelor antigrindină. Susținătorii sistemului spun că acestea au rolul de a limita efectele grindinei și de a proteja investițiile uriașe făcute în culturile agricole. Cei care se opun reluării activității reclamă însă faptul că intervențiile ar putea afecta formarea ploilor, într-un moment în care seceta reprezintă deja una dintre cele mai mari probleme pentru fermieri.
În paralel, autoritățile au avut de rezolvat și probleme administrative și legislative privind funcționarea punctelor de lansare. Unele dintre acestea au fost afectate de lipsa unor documente și proceduri necesare pentru continuarea activității, iar suspendarea sistemului a ajuns inclusiv în atenția instanțelor.
O variantă discutată în ultimul timp este utilizarea generatoarelor terestre, ca soluție alternativă pentru protecția împotriva grindinei. Ideea nu a reușit însă să stingă controversele, mai ales că fermierii au opinii radical diferite în privința eficienței și efectelor intervențiilor asupra norilor.
În tot acest timp, infrastructura sistemului continuă să existe, iar menținerea stațiilor presupune cheltuieli inclusiv pentru pază și întreținere.
Pentru agricultorii din Mehedinți, problema rămâne una cât se poate de concretă: într-un an în care culturile sunt amenințate atât de secetă, cât și de fenomene meteo violente, fiecare furtună cu grindină poate însemna pierderi de milioane de lei.
De aici și întrebarea care continuă să împartă fermierii în două tabere: trebuie repornit sistemul antigrindină sau trebuie lăsat în continuare oprit?
